Dupa ce cinematograful ne-a daruit, la inceputurile sale, o pleiada intreaga de comici vestiti, de la Chaplin la Buster Keaton si Stan si Bran, el a fost ceva mai zgarcit cu talentele in domeniul comediei, exceptiile numite Jerry Lewis sau Norman nefacand altceva decat sa confirme regula. A venit apoi randul unui australian numit Benny Hill sa ne incante cu gagurile sale, pentru ca trasnitul Mr Bean sa ne introduca in lumea unui umor considerat adesea „cumplit” si „scabros”. Un alt comic care ne ofera, cu fiecare noua aparitie, o alta fateta a geniului sau, este Leslie Nielsen. Un actor care si-a inceput insa cariera cu roluri serioase, de june prim, pentru ca mult mai tarziu sa-si gaseasca vocatia de comic desavarsit. Sau, altfel spus, parafrazand titlul unei cunoscute pelicule a sa, „un comic cu explozie intarziata”.
Accentul buclucas
Nascut pe 11 februarie 1926, in Canada, Leslie Nielsen implineste asadar astazi venerabila varsta de 84 de ani dar promite ca prea curand nu va iesi la pensie, El a vazut lumina zilei in Saskatchewan, tatal sau fiind danez iar mama galeza, al doilea dintre cei patru copii ai familiei Nielsen – fratele lui, Erik, decedat in 2008, a fost la un moment dat, prin anii ’80, chiar adjunct al premierului canadian! Pasiunea pentru a saptea arta a mostenit-o de la unchiul sau din partea mamei, Jean Hersholt, o vedeta a filmului mut in perioada interbelica.
Dupa ce a urmat liceul Victoria din Edmonton, Leslie s-a inrolat in aviatia canadiana, cu putin timp inainte de sfarsitul razboiului mondial, dar fiind prea tanar nu a fost trimis pe frontul din Europa. Student la Academia de Arte Audiovizuale din Toronto, a primit o bursa la Neighborhood Playhouse din New York dar accentul sau nu a fost pe placul profesorilor de aici, desi acestia au recunoscut ca tanarul este plin de talent. A urmat apoi inscrierea la Actors Studio, cea mai in voga pepiniera de artisti a momentului si debutul de televiziune, in 1948, in filmul Studio One, alaturi de Charlton Heston, si el un debutant pe vremea aceea, pentru rolul sau Leslie primind suma de 75 de dolari…
Cel mai gradat civil din politia americana!
Ceea ce a atras atentia producatorilor a fost mai intai vocea sa deosebit de placuta care, „curatata” de accentul canadian, suna excelent. Era o perioada de aur pentru televiziune, aflata inca la inceputurile ei si doar in 1950, Nielsen a participat la zeci de programe live, ce faceau deliciul publicului american. Tocmai vocea i-a adus un angajament in prima sa pelicula mai importanta, Regele vagabond, un musical din 1956, in regia lui Michael Curtiz. Sarmantul actor a atras atentia altui regizor, Nicholas Nayfack, care cauta un tanar pentru un science-fiction intitulat Planeta interzisa. Nielsen a dat cateva probe, a fost acceptat si a semnat astfel primul contract cu Metro-Goldwyn-Meyer, o „sectie” a fabricii de vise de la Hollywood.
Filmul a fost un succes instantaneu si au urmat alte roluri, la fel de reusite, in Rascumpararea (1956), Sexul opus (1956) si Noapte fierbinte (1957). Dar Nielsen nu era decat un barbat aratos intr-o cohorta de barbati aratosi, caci pe vremea aceea Hollywood-ul punea mare accent (chiar mai mult decat in zilele noastre) pe aspectul fizic. Dezamagit de calitatea filmelor in care ajunsese sa fie distribuit, majoritatea idile siropoase, s-a intors la televiziune si a avut sansa de a colabora cu Hitchcock in cateva seriale politiste regizate de acesta. De altfel, statura lui impozanta, chipul de dur si vocea joasa il si recomandau pentru roluri de oameni ai legii si in aceasta perioada, glumea Nielsen mai tarziu, „am avut toate gradele posibile in politia americana”.
Parodia, specialitatea lui
Pare cel putin neobisnuit ca un actor receptat astazi ca unul dintre cei mai buni comici ai lumii sa fi inceput sa joace in comedii abia spre batranete. Nielsen avea 56 de ani cand a jucat in Airplane!, fara indoiala una dintre cele mai spumoase parodii ale tuturor timpurilor – Institutul American de Film a inclus-o in primele zece comedii din istoria cinematografului. Producatorii, David si Jerry Zucker au decis ca Nielsen este actorul perfect pentru un alt film pe care-l aveau in proiect – Un politist cu explozie intarziata, film in care el va interpreta rolul detectivului Frank Drebin, parodiind chiar serialele TV politiste in care se lansase, in tinerete. Pelicula a avut un succes rasunator, fiind urmata de inca doua episoade, in 1991 si in 1994, care au adus incasari de zeci de milioane de dolari.
Talentul sau de a starni hohote de ras fara ca macar un muschi sa i se clinteasca pe fata ceea ce a facut ca Leslie Nielsen sa fie asemuit cu Buster Keaton. Iar parodiile au devenit specialitatea lui: Repossessed (1990) si 2001: A Space Travesty (2001), au persiflat filme ca Exorcistul sau 2001: Odiseea spatiala. Un alt rol, intr-o comedie semnata Mel Brooks – Dracula, un mort iubaret, i-a adus deplina popularitate. Astazi, deja octogenar, Nielsen este in continuare unul dintre favoritii regizorilor de comedie si in acest an vom avea prilejul sa-l vedem in seria a patra din Un politist cu explozie intarziata. Pregatiti-va, asadar, sa va prapaditi de ras!
GABRIEL TUDOR
Comentarii