In Romania, accidentul vascular cerebral (AVC) face o victima la fiecare zece minute, frecventa dublata in ultimii zece ani. Mai mult decat atat, daca – de regula – se vorbeste despre asemenea incidente nedorite in legatura mai ales cu varsta a treia, astazi exista tendinta ca tot mai multe AVC-uri sa se produca sub varsta de 40 de ani, atunci cand in mod normal ar trebui sa vorbim despre un varf al fortei de activitate intelectuala si fizica. Din datele oficiale, reiese ca tara noastra ocupa un loc mai mult decat nefavorabil, pe plan mondial, in ce priveste numarul de pcienti suferind de boli cerebro-vasculare: aproape un milion.
Creierul, lovit fatal
Un AVC (i se mai spune si congestie cerebrala) apare atunci cand se produce o perturbare brusca de irigare a unei parti din creier. Poate fi vorba despre: o artera „inchisa” de un cheag de sange care blocheaza circulatia sangvina, provocand ceea ce se numeste AVC ischemic sau infarct cerebral (80% din cazuri); ruperea unei artere, care produce o hemoragie intracerebrala (15% din cazuri); ruptura unei malformatii vasculare congenitale, care antreneaza o hemoragie la nivelul creierului (5% din AVC). Prin urmare, exista doua tipuri de AVC: ischemice – cele mai frecvente – si hemoragice.
Leziunea vasculara antreneaza o „suferinta” a unei zone din creier: mai multe functii ale corpului slabesc sau dispar. In functie de zona cerebrala lezata, pot fi atinse: functiile motorii (paralizia mai mult sau mai putin completa a unui sau a mai multor membre); functiile vizuale (diminuarea vederii in jumatate din campul vizual, vedere dubla, scadere brutala a acuitatii vizuale la un ochi); functiile senzitive (diminuare sau disparita sensibilitatii fetei, a unuia sau a mai multor membre); functiile de limbaj (dificultate in exprimare si uneori a ceea ce este spus); memoria; echilibrul.
Atac impotriva tinerilor
La adultii tineri, cauza principala a producerii unui AVC este o disectie a arterei carotide interne sau a arterei vertebrale. Mai exact, este vorba despre o ruptura care se produce in peretele arterei, uneori pe toata circumferinta si lungimea sa. In acest caz, in orificiul astfel constituit, se formeaza un hematom (colectie sangvina) care antreneaza o ingustare a arterei, cu incetinirea circulatiei sangelui. Hematomul se poate afla la originea unui infarct cerebral. Se pot intalni o serie de semnale clare, in raport cu hematomul peretelui arterial: dureri de cap neobisnuite, localizate deseori la jumatatea craniului (hemicranii), dureri cervicale, contracturi dureroase la nivelul gatului (torticolis), iritatia nervului simpatic ce se afla de-a lungul arterei carotide interne si se manifesta prin diminuarea pupilei si acufene pulsatile (suflu ritmat pe cord, perceput in ureche).
Exista si situatii in care niciun traumatism nu este descoperit. O alta cauza pasibila de producere a unui AVC la adultul tanar – in afara emboliei cardiace, ca si la subiectii cu varsta peste 50 de ani – este o anomalie ereditara de coagulare, favorizand formarea cheagurilor. In aproximativ 80% din cazuri, artera se dezobtureaza spontan. Totusi, leziunile cerebrale cauzate de intreruperea circulatiei sangvine se instaleaza rapid si pot fi ireversibile dupa trei ore.
Riscuri si tratamente
La varsta de peste 45 de ani, riscul de deces prin AVC sau infarct creste cu 300-400% la fiecare zece ani. Barbatii au un risc de deces mai mare cu 30% fata de femei, iar in cazul decesului prin infarct acesta este mai mare cu 200-300 de procente la barbati, la varste cuprinse intre 34 si 75 de ani. La bolnavii de diabet, acelasi risc este mai mare cu 300%, fata de persoanele care nu au diabet. Exista insa si alti factori care amplifica riscul de deces din cauza unui AVC. Fumatul are acest rol nefast, indiferent de varsta, dar mult mai mare la barbatii sub 65 de ani, decat la alte categorii.
In ce priveste alcoolul, riscul afectiunilor cardiovasculare este mai redus cu 30-40% la persoanele care consuma zilnic 1-3 pahare de vin, decat la cei care nu consuma zilnic alcool. Totusi, consumul unor cantitati mai mari provoaca alte afectiuni cardiace si creste riscul de AVC, hipertensiune arteriala, afectiuni non-cardiovasculare, accidente generale. Pentru a preveni aparitia AVC, miscarea este cea mai buna solutie. Persoanele care fac exercitii fizice moderate cel putin 20 de minute pe zi au risc al decesului cardiovascular cu aproximativ 30% mai mic, decat in cazul sedentarilor. Scopul tratamentului este reducerea la maxim a riscului total al mobilitatii si al mortalitatii cardiovasculare. Acesta se realizeaza prin tratamentul tuturor factorilor de risc reversibili identificati la bolnavul hipertensiv (fumatul, colesterolul crescut, diabetul); managementul corespunzator al afectiunilor asociate; tratamentul hipertensiunii arteriale, prin reducerea ei la valorile normale.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii