Aflate in plina dezvoltare, ca de altfel toate formele de alergii, si cele alimentare vizeaza mai frecvent copiii care traiesc in zone urbane, in comparatie cu cei din zone rurale. Fara a exista certitudini in acest sens, se presupune ca mediul este cel care influenteaza patologiile respective. Studii occidentale realizate de specialisti in acest sens indica diferente nete intre cele doua categorii de victime, proportia afectiunilor alergice fiind de circa 6,2% in cazul copiilor de la tara, fata de 9,8% la cei de la oras.
Astmul si eczemele
Cele 9,8 procente pentru urban confirma progresia frecventei alergiilor alimentare ce se manifesta, din pacate, de doua decenii incoace, la vremea respectiva ele situandu-se la nivelul de 6-8%. Iar fenomenul nu pare a fi unul specific anumitor tari, ci unul global, in toate zonele cercetate evolutia patologiilor in discutie mergand catre 10% din populatia pediatrica. Studiile se refera la astm, eczeme, rinite alergice si conjunctivite, ale caror tendinte progresive sunt asemanatoare. De asemenea, si alergiile cu predispozitie genetica s-au dovedit a fi categoric mai frecvente in orase.
Bacterii sau poluanti?
Asa cum aratam mai sus, conditiile de mediu sunt considerate factorul cel mai important in incidenta alergiilor alimentare. Exista in acest sens mai multe ipoteze, cum ar fi rolul protector al anumitor bacterii existente in zonele rurale si, pe de alta parte, efectul dezastruos al numerosilor poluanti ce agreseaza populatia citadina. Astfel, s-a constatat de pilda ca scade semnificativ frecventa astmului si a eczemelor in cazul copiilor care traiesc la tara si beau de obicei lapte nepasteurizat, ceea ce arata ca expunerea la endotoxine de origine microbiana exercita un rol protector asupra organismului uman, in special la varste mici. Intr-un limbaj oarecum mai "de specialitate" putem vorbi despre un gen de vaccinuri naturale.
Pericolul arahidelor si al fructelor de mare
In chestiunea prezentata aici persista si necunoscute greu de elucidat. De exemplu, de ce viata la oras dubleaza riscul de alergie la arahide (2,8% fata de 1,3% la sat) si chiar mult mai substantial actioneaza in cazul celei la moluste si crustacee (2,4% fata de 0,8%). Bacteriile si poluantii ar putea fi si de data aceasta explicatia corecta, precum si diferentele de deprinderi alimentare. Totusi, realisti fiind, sa recunoastem ca nu in orice familie se mananca, fie si ocazional, fructe de mare…
Factorii caracteristici – asemanatori
La oras sau la tara, severitatea alergiilor alimentare se situeaza pe acelasi palier: aproape 40% din totalul copiilor alergici au trecut cel putin printr-o criza ce le-a pus viata in pericol. In acelasi timp, nu trebuie omis faptul ca manifestarile provocate de alergiile alimentare sunt numeroase si de obicei survin dupa cateva secunde pana la cateva ore de la ingerarea alimentului responsabil. Manifestarile pot fi moderate, dar si severe uneori. Pacientul poate sa prezinte tulburari digestive, dureri abdominale, umflarea pielii (ceea ce tradeaza prezenta unui edem), umflarea buzelor si a mucoasei bucale, urticarie, astm, secretie nazala, stranut, lacrimare, dureri de cap, complicarea eczemelor.
Cazuri speciale
Survenirea unui soc de o alergie alimentara constituie exceptie, deznodamintele fatale fiind foarte rare, insa privitoare in aceeasi masura la copii si la adulti. In cazul sugarilor, alergia alimentara se manifesta prin greata si voma, etape cu diaree, colici si dureri abdominale.
In ultimii 30 de ani obiceiurile alimentare ale populatiei au fost modificate considerabil: noi produse exotice, noi proteine pentru protentarea gustului, a consistentei, a culorii si a durabilitatii alimentelor, noi metode de preparare si de conservare sau chiar diversificarea (prea) timpurie a alimentatiei bebelusilor. Cele mai frecvente produse implicate in patologiile despre care vorbim sunt cele de origine animala, ouale situandu-se de departe pe primul loc. Urmeaza arahidele, laptele, pestele, iar la adulti primele incriminate sunt fructele din grupa latex (banane, kiwi, castane, avocado etc.), apoi caisele, ciresele, capsunile, alunele, piersicile, perele s.a.m.d.
*
Niciun tratament nu determina eliminarea unei alergii alimentare. De aceea, cea mai buna masura de precautie este evitarea consumului produsului ce poate provoca reactii alergice. Lucru usor de realizat daca acesta e rareori utilizat in alimenttia cotidiana, insa dificil cand el apare in mai multe preparate. Oricum, cata vreme insasi piata produselor alimentare incearca, nu de putine ori, sa insele cumva vigilenta consumatorilor, periclitandu-le acestora, implicit, sanatatea, singura solutie este sa ne protejam singuri, colaborand cu medicul in cunoasterea problemelor propriului nostru organism si evitand orice "compromis" culinar.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii