E de asteptat ca destul de numerosi cititori sa fie sceptici la vestea ca oricare dintre ei se afla printre consumatorii constanti de ulei de palmier. Motivul pare simplu, insa el nu face decat sa ne trimita pe o pista falsa: palmierul este o planta exotica, pe care cei mai multi au vazut-o la televizor, daramite sa mai si deguste produsele obtinute din ea! Totusi – in contextul unui consum anual mediu de ulei de palmier de circa 25 litri, la nivel mondial (dar nu mai putin de 60 litri in Europa) – ne aflam in fata unei realitati cu imapact evident si asupra sanatatii. Domeniu in care chiar nu e cazul sa socotim ca n-ar avea rost sa ne amestecam…
La ordinea zilei
Margarine, biscuiti, inghetate, uleiuri alimentare, produse de patiserie pentru tartine: iata doar cateva produse alimentare de consum curent in care este prezent uleiul de plamier. Fabricat in tari din sud-estul Asiei, acesta a realizat o adevarata "explozie" dupa anii '80, generand insa si mari dispute legate de protectia mediului (despaduriri masive, specii vii pe cale de disparitie etc.) puse in cumpana cu avantajele economice. De aceea, e firesc sa fie evaluate si beneficiile pe care le aduce sanatatii consumatorilor, dincolo de campaniile partizane pro sau contra utilizarii lor.
Primul avantaj invocat in favoarea folosirii curente in alimentatie este faptul ca uleiul de palmier nu contine acizi grasi trans, de unde si punctul de topire foarte ridicat: 40oC. La temperatura ambientului, el se mentine in stare solida, ceea ce il recomanda ca foarte bun liant in industria alimentara, preferat in locul altor grasimi vegetale, care trebuie hidrogenate printr-un procedeu industrial generator de acizi cancerigeni!
Rezistenta benefica
Uleiul de palmier se degradeaza abia la 240oC (fata de 107oC uleiul de rapita si 177oC untul). E un avantaj major, deoarece supraincalzirea uleiurilor si a celorlalte produse grase poate degaja substante foarte toxice: de pilda, acroleina este puternic cancerigena, dar e foarte putin probabil sa apara in contactul folosirii uleiului de palmier. In mod oarecum similar, oxidarea in aer liber a grasimilor (rancezirea) afecteaza preponderent uleiurile lichide si mai greu pe cele solide, asa cum spuneam ca este cel de palmier.
Acesta constituie si o sursa majora de vitamina E, precum si de catotonoizi, pigmenti rosu-portocaliu cu proprietati antioxidante. Din pacate, este doar cazul uleiului virgin, caci procesul de rafinare determina o scadere drastica a respectivilor compusi favorabili sanatatii: la o diminuare cu 15-20% a continutului de vitamina E, carotenoizii dispar practic in totalitate.
Un revers al medaliei
La fel ca oricare alt aliment, uleiul de palmier poate determina, in anumite conditii, unele efecte negative asupra sanatatii. Bogat in acizi grasi saturati, el favorizeaza cresterea nivelului colesterolului din sange. Totodata, compus in proportie de 50% din acizi grasi nesaturati (comparativ cu 8% uleiul de rapita si 20% cel de arahide), el contine 44% acid palmitic. Benefic in plan energetic, acesta se acumuleaza in organism in conditiile unei alimentatii dezechilibrate, asa cum este cazul "de obicei" in zilele noastre si in eventualele conditii de existenta. Deloc de neglijat, acest acid gras este considerat in categoria din care face parte drept cel mai aterogen (producator de aterone, lipidele ce se fixeaza pe peretii interiori ai vaselor sangvine, obturandu-le). Totusi, potrivit unei teorii de actualitate, acizii grasi saturati din vegetale sunt mai putin nocivi in comparatie cu echivalentii lor de origine animala.
*
In contextul descris mai sus, nu e prea simplu de apreciat in ce masura uleiul de palmier ar fi o alternativa de preferat la celelalte grasimi vegetale sau animale. Din perspectiva consumatorilor de la noi, problema pretului este categoric dezarmanta, chiar daca in planul sanatatii avantajele sunt multiple, raportate de pilda la cele ale uleiului rafinat (cel putin o data) din seminte de floarea-soarelui. Pe de alta parte, "exoticul" ulei de palmier inregistreaza o productie anuala de circa 5 ori mai mare decat cea de ulei de rapita sau de masline. E un aspect economic, care insa s-ar putea reflecta rapid in scaderea pretului celui dintai. Si-atunci am putea sa alegem mai usor, insa numai in cunostinta de cauza si punand in balanta, mai presus de orice, bunul nostru cel mai de pret – sanatatea.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii