Se spune ca, desi ne produce suferinta, durerea are partea ei buna, in sensul ca ne avertizeaza in legatura cu o problema aparuta in organism. De aceea, nu e rau sa stim si sa interpretam diferitele tipuri de dureri, pentru a ne apropia mai mult de cauzele reale ale maladiilor inca ascunse, care ne pot produce mari necazuri. Perceperea durerii este legata in mod nemijlocit de o excitatie de tip particular a receptorilor specializati. In cazul abdomenului, regiunile dotate cu sensibilitate de acest fel sunt structurile parietale.
Integrarea senzatiilor se face partial in talamus (caracterul durere in general), partial in scoarta ariei din jurul scizurii centrale (localizarea si intensitatea durerii). Durerea viscerala se caracterizeaza, din punct de vedere fiziopatologic, prin natura speciala a impulsurilor care o produc si prin caile particulare prin care se realizeaza transmisia lor. Multa vreme s-a crezut ca viscerele ar fi lipsite de sensibilitate. Si, intr-adevar, chirurgii au observat ca excitanti care in mod obisnuit produc durere in aria de sensibilitate somatica (intepare, taiere, cauterizare), raman fara raspuns durereos in aria viscerala.
Explicatia rezida in natura speciala a impulsurilor capabile sa excite interoceptorii viscerali. Se admite ca interoceptorii viscerali sunt sensibili la excitatii conditionate fie de contractia spastica a musculaturii netede, fie de distensia dincolo de limite a unui organ. Din punct de vedere clinic, durerea viscerala este destul de imprecisa, difuz localizata si corespunde in general sediului anatomic al viscerului interesat. Atunci cand excitantul care a produs-o este deosebit de puternic, ea imbraca denumirea de colica si este descrisa de bolnav sub forma de crampa, sfasiere, torsiune etc. In aceste cazuri, durerea este mare, mai precis localizata si iradiaza fiind perceputa intr-un teritoriu extins, fata de zona afectata efectiv.
Localizarea durerii corespunde in mare pozitiei anatomice a viscerului afectat.
Iradierea, alaturi de localizare, caracterizeaza foarte bine un anumit tip de durere. Spre exemplu, iradierea clasica a durerii din hipocondrul drept (regiunea superioara a abdomenului), in colica biliara, spre spate si in umarul drept sau a celei din regiunea lombara in colica reno-ureterala, de-a lungul ureterului sau a nervilor abdomino-genitali, spre organele genitale externe. De mentionat ca uneori durerea poate sa fie putin intensa sau chiar sa lipseasca la sediul obisnuit si se poate manifesta preponderent in zonele de iradiere caracteristica.
Intensitatea durerii abdominale este diferit apreciata de bolnav in functie de o sensibilitate psihologica individuala fata de durere in general. Ea poate fi: moderata, intensa sau insuportabila. Durerile mari sau insuportabile intalnite de exemplu in colica reno-ureterala sau colica biliara fac ca bolnavul sa fie agitat, nelinistit si sa adopte diferite pozitii antalgice.
Caracterul durerii poate fi descris de bolnavi ca o colica, arsura, intepatura, „lovitura de pumnal”, etc. Conditiile de aparitie sau de intensificare ale durerii au o importanta deosebita. Se va cauta sa se precizeze daca durerile au sau au avut raport cu alimentatia in general (ulcer) sau cu felul alimentatiei (abuz de grasimi la declansarea unei colici biliare), cu mictiunea, defecatia, pozitia bolnavului. Se va preciza in ce conditii durerea diminueaza sau dispare: la alimentatie, sau alcaline (ulcerul duodenal), la antispastice sau caldura (colica biliara), la presiune etc.
* * *
Durerea abdominala poate fi insotita de simptome care, interpretate unitar, arunca o lumina asupra naturii si cauzei care a determinat-o. Spre exemplu, colica biliara se insoteste de greturi, varsaturi bilioase, febra moderata si uneori icter sau numai emisie pasagera de urina mai inchisa la culoare. In enterocolite, durerea e insotita de diaree, in criza gastrica de varsaturi etc.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii