Credeti ca articulatiile intepenite, oasele fragile si muschii vlaguiti sunt principalul motiv pentru care, atunci cand imbatranim, ne miscam mai incet? Nici vorba de asa ceva: potrivit ultimelor cercetari, principala vina o are, in cadrul acestui proces, creierul.
Secretul mielinei
Aceste cercetari sugereaza ca la varsta mijlocie, chiar si la oamenii ce se bucura de o sanatate de fier incep sa apara disfunctionalitati in regiunea cerebrala ce controleaza functiile motrice. „Este motivul pentru care e greu sa mai fii un atlet de top dupa varsta de 40 de ani”, explica autorul studiului, dr. George Bartzokis, neurolog la Universitatea California din Los Angeles. Dar nu intrati in panica: aceleasi cercetari dovedesc ca persoanele care raman foarte active fizic si mai ales psihic pot incetini acest proces ireversibil. Pentru Bartzokis, creierul este ca o retea de Internet.
Miscarile rapide depind de lungimea de banda, care, in cazul creierului, este mielina, o substanta grasa ce acopera fibrele nervoase. O mielina sanatoasa permite transmiterea rapida a semnalelor electrice prin intermediul carora creierul comanda actiunile organismului.
Iar descarcarile electrice de inalta frecventa fac ca miscarile sa fie mai rapide si reflexele mai bune. „Sa-l luam de pilda pe fotbalistul Lionel Messi. Pentru un iubitor al sportului, el este un atlet exceptional. Eu, ca savant, spun doar ca in creierul sau mielina functioneaza mai bine decat la majoritatea muritorilor. Dar, si in cazul lui, varsta isi va spune cuvantul si poate peste cativa ani va fi Lionel Messi, marele om de afaceri dar nu si marele sportiv”, afirma medicul californian.
Spuneti nu maladiei Alzheimer!
Pentru a observa cum se achita creierul de anumite sarcini ce implica functiile motorii, Bartzokis a recrutat 72 de voluntari sanatosi, cu varste cuprinse intre 23 si 80 de ani si i-a pus sa execute un test simplu: sa ciocane cu degetul aratator tablia unei mese, cat de repede puteau. Apoi a numarat ciocaniturile produse intr-un interval de zece secunde si le-a comparat.
S-a remarcat ca atat numarul de ciocanituri cat si nivelul de mielina din creier ating un maxim in jurul varstei de 39 de ani, apoi incep sa scada dramatic. Dar nu si restul creierului este afectat. Sunt indicii, afirma Bartzokis, ca la alte regiuni cerebrale, precum cele responsabile de functiile cognitive, imbatranirea si incetinirea reactiilor se produc mult mai tarziu, peste un deceniu sau chiar doua.
In opinia lui, avariile produse la nivelul mielinei au o importanta deosebita in declansarea proceselor ce genereaza maladia Alzheimer. „Practicarea sportului, tinerea sub control a tensiunii cardiace, colesterolului si diabetului, constituie factori importanti pentru mentinerea sanatatii creierului. Dar cu precadere activitatile mentale intense stimuleaza repararea mielinei si, astfel, duc la incetinirea procesului de imbatranire si degradare a functiilor motorii ale organismului”, apreciaza Bartzokis.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii