Se stie dintotdeauna ca trecerea de la un sezon la altul produce de regula modificari destul de importante in organismul uman. Desi in cazul de fata vorbim despre perioada asa-numitei reveniri la viata a tot ce este viu, la fel ca vindecarea dupa o boala, proces ce trece mai intai printr-un gen de suferinta mai accentuata, majoritatea oamenilor resimt la tranzitul catre sezonul cald, mai puternic ori mai usor, efortul organismului de a se adapta la noul ritm, la noul mod de hranire si de asimilare a energiilor si de eliminare a reziduurilor vechi.
Starea la care ne referim – nu este o boala in sine, ci o suma de simptome! – se numeste astenie de primavara si ne poate produce neplaceri majore, insa remediabile.
Slabiciunea care naste putere
Generic vorbind, astenia de sezon inseamna o stare generala de slabiciune, in limbaj mai comun, o „lipsa de vlaga”, cauzata in primul rand de schimbarea vremii. A nu se intelege ca are vreo legatura cu ceea ce indeobste se cheama meteodependenta.
Specialistii sunt de parere ca aproximativ 40% din populatia generala sufera de astenie de primavara. Simptomele acesteia sunt: lipsa de energie, putere de concentrare redusa, dureri de cap, stari de continua oboseala si somnolenta, scaderea sau cresterea poftei de mancare, probleme de greutate, insomnie.
Ca pentru a denumi intr-un singur cuvant acest veritabil amalgam de simptome dezagreabile, multi se plang ca sunt stresati, insa adevarul este ca termenul „stres” a ajuns sa se foloseasca in mod excesiv. Uneori avem impresia ca daca nu ne plangem ca suntem stresati, nu suntem… „in trend”.
Din pacate, adevarul e ca persoanele cele mai expuse sunt tinerii hiperactivi, persoanele suprasolicitate la locul de munca, cele care petrec mult timp in spatii inchise, fara acces direct la lumina solara si la aer curat. Pentru o scurta perioada de timp, stresul permite organismului sa faca fata unei situatii noi, deci are un rol pozitiv. Un stres prelungit are insa efecte negative asupra starii de sanatate, la nivel fizic, psihic, emotional, social, familial.
Vinovat de serviciu – stresul
Numeroase cercetari au aratat ca stresul apare doar atunci cand gandim negativ despre orice lucru care ne deranjeaza: gandurile negative vor produce hormonii de stres, emotii negative (frica, vinovatie, anxietate, remuscari, suparare, invidie etc.). Stresul determina aparitia durerilor si crampelor musculare, a durerilor de cap si migrenelor, a vertijului. Sa nu uitam nici de efectele devastatoare asupra functiei reproductive. Din pacate, exista numeroase cupluri care prezinta infertilitate, iar in absenta oricarei afectiuni organice care sa fie „acuzata” de aceasta, de vina e tot stresul!
La nivel psihic, efectele merg de la furie, anxietate, irascibilitate, pana la atacuri de panica, tulburari de memorie si de concentrare, fobii, depresie. Aceste dezechilibre la nivel psihic au efecte negative asupra comportamentului general si in mod special a celui alimentar: alterari ale apetitului (cresterea sau pierderea poftei de mancare), pofte (in special de dulciuri sau grasimi) si dependente (fumat, alcool).
Pentru a scapa de toate aceste problem, trebuie constientizat faptul ca nu exista un anume tratament medicamentos si nici macar un tip de remedii universal valabile.
Vitaminizarea (in special cu vitaminele D, B, C, E) si mineralizarea (primeaza magneziul in aceasta perioada), o alimentatie cat se poate mai curata, mai naturala, insotita de renuntarea la produsele industrializate pline de chimicale, miscarea in aer liber, eliminarea gandirii negative – acestia ar fi principalii factori ai restabilirii unui tonus normal, ai eliminarii efectelor nedorite ale trecerii prin sezonul rece.
Si nu uitati: inainte sa mergem la medic, sa ne asiguram ca am facut tot ce a depins de noi pentru a ne simti confortabil. Fara astenii!
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii