Emotiile repetate, enervarea, starile conflictuale au nefasta capacitate de a îmbolnavi inima si vasele de sange. Cum e posibil acest lucru? O prima explicatie ar fi data de stimularea sistemului neurovegetativ considerat ca mediator intre starea de spirit si reactiile cardiocirculatorii, care, in general, sunt de scurta durata. Într-un sens mai larg, cand factorii agresori sunt frecventi si de durata, explicatia trebuie cautata in raporturile complexe intervenite intre individ si mediul înconjurator.
Stresul. Orice modificare a amintitelor raporturi dintre individ si mediul uman sau non-uman, precum si aparitia unor stimuli mai intensi ce pot perturba echilibrul biologic al organismului, declansand o reactie de aparare care sa raspunda la orice exigenta de schimbare, constituie ceea ce se numeste stres. Termenul ne trimite mental, în mod automat, la ideea unei stari negative, însa stresul nu este in mod obligatoriu nociv organismului; o reusita la un examen sau o mare realizare, creatiile artistice reprezinta factori de stres pozitiv. Asemenea exemple indica faptul ca fara stres nu ar exista viata si existenta noastra ar fi lipsita de dinamism creator. Indiferent de originea sa psihica sau fizica (durere, traumatism), daca factorii de stres devin agresivi, depasind „o anumita limita critica”, ia nastere un lant de reactii nervoase si hormonale (suprarenala, hipofiza) cu efecte cardiocirculatorii si metabolice care pot deveni nocive.
Descoperirea anumitor substante similare hormonilor secretati de creier (endorfine) si care participa la reglarea activitatii hipofizei posterioare intim legata de somn, ovulatie, adaptarea la fusurile orare, explica in cazul unui factor agresor de stres perturbarile menstruale, insomniile s.a.m.d.
Factori provocatori. Factorii psiho-sociali de stres sunt cel mai des întalniti în existenta noastra, favorizati de ritmul trepidant al vietii moderne, constand din neplaceri familiale, insatisfactii profesionale, surmenaj, anxietate, zgomote excesive etc. Factorii de stres stimuleaza in final partea din creier care regleaza dispozitia individului. Intr-o prima etapa, reactia de alarma psiho-emotionala este caracterizata prin mobilizarea resurselor organismului fata de stimulare si coincide cu cresterea anxietatii si a iritabilitatii sau chiar cu deprimarea.
In caz de persistenta a starii de stres apare stadiul de rezistenta, care traduce stimularea neurovegetativa (simpatica) si hormonala (hipofizara-suprarenala) actionand asupra inimii (tahicardie), asupra arteriolelor (vasoconstrictie) si ducand astfel la cresterea tensiunii arteriale si la modificari metabolice sau ale chimismului sangvin (cresc glicemia, colesterolul, coagulabilitatea sangvina).
Reactia la stres in timpurile vechi era scurta, raspunsul la amenintare sau la atac era fuga, stimulul de stres neuroendocrin fiind aproape suprimat. In conditiile lumii moderne, stimulii psihosociali se repeta la infinit; aceasta stimulare prelungita psiho-sociala explica la unii indivizi comportamentele patologice in excesul de alimentatie, tabagism sau lipsa de activitati fizice. Reactiile determinate de stres sunt conditionate de adaptarea organismului la factorii agresori, iar in final comportamentul individului difera in raport cu constitutia si reactivitatea sa.
„Personalitatea cardiaca” s-ar caracteriza prin ambitie profesionala nemasurata, exces de activitate si refuz de a se odihni, cu intoleranta in caz de conflict si temperament coleric. Reactiile neuro-endocrine cu asemenea profiluri determina manie in cazul unui conflict, o crestere a colesterolului, trigliceridelor si a coagulabilitatii sangvine, reactii de mai mica amploare la indivizii cu comportamente psihologice mai linistite.
Stres, adica (s) HTA. Ar fi foarte plauzibila ipoteza potrivit careia factorii agresivi de stres psihosocial ai vietii urbane ar putea sa provoace aparitia hipertensiunii arteriale (HTA) esentiale. În mod simplist, s-ar putea afirma ca un stres psihic repetat duce la hiperactivitatea neuroendocrina si la hipertensiune permanenta. În declansarea HTA esentiale coexista de fapt mai multi factori (ereditari, vasculari, debit cardiac, endocrin) si de aceea interventia izolata numai a factorului de stres psihic nu poate fi total admisa. Interventia factorilor psihici este sigura in cazul unui acces de manie, conflict care poate sa declanseze reactii neuroendocrine care sa explice unele din crizele de hipertensiune paroxistica si eventual, aparitia hemoragiilor cerebrale.
Cardiopatia ischemica si infarctul. Un efect negativ de luat în seama al stresului este si cardiopatia ischemica. Printre reactiile circulatorii cele mai importante in cazul unui stres prelungit, semnalam cresterea valorilor medii ale tensiunii arteriale, care joaca un rol preponderent in formarea placilor de aterom. Se adauga si topirea grasimilor, consecutiva reactiilor neuroendocrine, de asemenea factor de agravare a aterosclerozei coronare.
Desigur, la ceilalti factori de risc de ateroscleroza (ereditate, hipertensiune arteriala, diabet), trebuie adaugati si factorii agresivi psihosociali de stres. Este posibila, de asemenea, relatia dintre stres si aparitia unui infarct miocardic; cauza infarctului miocardic este o tromboza localizata pe o leziune ateromatoasa a unei artere coronare.
In constituirea trombozei, adica a formarii unui cheag pe artera, stresul ar actiona fie prin cresterea activitatii inimii (tahicardie), fie prin favorizarea trombozei la locul ulceratiilor ateromatoase. Pe un plan mai larg, descarcarea violenta neuroendocrina consecutiva stresului determina o crestere a activitatii si nevoilor de oxigen ale inimii, mobilizarea acizilor grasi din depozite, slabirea puterii de contractie a miocardului si aparitia de aritmii paroxistice. Astfel se explica de pilda moartea subita survenita in timpul noptii dupa un cosmar.
Reducerea stresului este un deziderat absolut firesc, justificat, care însa pare tot mai greu de atins. Cel putin teoretic, posibilitatile de corectare a modului de viata viciat sunt multiple: organizarea programului de munca, respectarea unor zile de odihna dupa munci epuizante, evitarea abuzurilor alimentare, a excesului de bauturi alcoolice si cafea, evitarea fumatului s.am.d. Astfel se poate evita sau diminua stresul provocat de zbuciumul continuu al vietii. Totusi, vorbim despre un asediu continuu asupra inimii…
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii