Roma, in perioada de debut a domniei imparatului Octavian (in anul 27 i.Hr. este investit cu titlul sacru de Augustus), era un oras invechit, dezvoltat anarhic, in absenta unui plan de urbanism, lipsit de noi terenuri propice pentru constructii si suprapopulat (aproximativ 1 milion de locuitori), avand in urma 7 secole de istorie devalmasitoare. Octavian va initia proiecte ample de reconstructie si extindere a capitalei.
Infatisarea Romei nu corespundea maretiei Imperiului. Arhitectura trebuia refacuta in mare parte, orasul trebuia extins in imprejurimile Campului lui Marte, beneficiind de constructii impetuoase. Augustus a avut grija de acest lucru deschizand o serie de santiere, dupa ce au fost secate mlastinile dintre coline. Marile lucrari urbanistice nu se mai afla de-acum sub administratia ilustrelor familii (nobilitas) ci a puterii imperiale care apeleaza insa la donatiile acestora. Politicianul Statilius Taurus, receptiv la sugestiile lui Octavian, construieste primul amfiteatru, proconsulul Valbus finanteaza constructia unui teatru care-i va purta numele, edilul Agrippa finanteaza refacerea canalizarii s.a.m.d. Se vor renova totodata cladiri vechi, in special sanctuarele deteriorate de timp si intemperii.
Imparatul pune in aplicare si unele poiecte elaborate de Cezar, tatal sau adoptiv, primul care a inteles ca reamenajarea orasului si extinderea sa constituie masuri urgente, in primul rand din cauza cresterii populatiei. A intentionat sa deturneze cursul Tibrului, dirijandu-l spre Campia Vaticanului, pentru a castiga spatiu in zonele din vest ale fluviului. Un proiect faraonic la care Octavian a renuntat. Ambitia sa suprema in aceste demersuri era aceea de a impune Roma in fata metropolelor elenistice si de a-i conferi aura centrului suprem al lumii.
Edificiile Forumului roman au fost acoperite cu marmura, coloanele au fost imbracate in bronz aurit etc. Noi si noi constructii apar in oras in locul unor cladiri daramate si in imprejurimi: Arcuri de triumf, basilici sustinute de colonade in care judecatorii faceau dreptate si dadeau verdicte, temple, vile somptuoase… Pentru a stavili deversarea Tibrului, a fost largita si dragata albia.
In timpul zilei si al noptii, cohorte de cetateni inarmati si de vigili (paznici) asigurau securitatea orasului, amenintata de furturi, violente, crime si incendii. Pompierii postati in turnuri de supraveghere erau dotati cu topoare, pompe de apa, scari, aflate in depozitele de la sol.
Roma a fost impartita in arondismente, fiecare cuprinzand 265 de cartiere conduse de cate un magistrat, intreaga administratie, unde lucrau mii de functionari, fiind condusa de un prefect. Pentru a evita aglomeratia si vacarmul citadin, aristocratii isi construiesc resedinte pe varfurile insorite ale colinelor, iar succesorii lui Augustus, care ii vor continua opera, isi vor ridica palate somptuoase, in special pe colina Palatin, placate cu marmura, din care nu lipseau piscinele cu apa improspatata, statui, obiecte din aur din abundenta, fresce…
La inceputul secolului al IV-lea, Roma dispunea de 11 forumuri, 967 bai publice, 1352 de fantani, 9 porturi, 12 basilici, 43 Arcuri de triumf din marmura, 28 de biblioteci, 2 amfiteatre, 3 teatre, un stadion, 200 de temple si multe alte constructii importante.
DORIN MARAN
Comentarii