O teorie-informatie destul de bizara circula de mai multi ani în mediile medicale din întreaga lume: laptele, acest aliment de baza de la începuturile omenirii si, practic, prima hrana a oricarui om si mamifer, genereaza probleme ale sistemului digestiv, mai usoare sau mai grave.
Intoleranta la lapte (impropriu spus, caci e vorba despre anumite reactii nedorite ale organismului fata de lactoza, o componenta a alimentului în sine) se poate manifesta preponderent prin disconfort intestinal, crampe, balonari si diaree, în primele ore dupa ingerare.
Pe de alta parte, oamenii nu au toti aceleasi reactii dupa ce au consumat lapte. Daca studiile indica, în medie, un procentaj de 68% din omenire ca având aceasta problema, repartitia geografica este la fel de surprinzatoare: în Suedia, de exemplu, abia ajunge la zece procente, pe când în tari asiatice precum China, Vietnam ori Japonia se tinde chiar catre totalitatea populatiei!
Sugarii sunt adaptati pentru a metaboliza laptele matern, dar lactaza (enzima ce ajuta la descompunerea lactozei) nu mai este secretata si lactoza ajunge în intestinul gros, unde fermenteaza, sub actiunea bacteriilor, ceea ce antreneaza stari de disconfort.
În principiu, toti adultii sunt privati de capacitatea digerarii compusilor laptelui. Totusi, la unele populatii s-a pastrat producerea partiala de lactaza, diferentiere petrecuta printr-o mutatie genetica, probabil în urma cu aproximativ 10.000 de ani, potrivit oamenilor de stiinta.
În Canada, putini oameni sufera de intoleranta la lactoza, iar africanii beneficiaza de trei gene diferite ce le permit sa se hraneasca cu lapte, fara a suferi din aceasta cauza de vreo afectiune. La fel se întâmpla cu arabii care consuma lapte de camila.
Se considera ca explicatia diferentelor de toleranta la lactoza rezida în maniera de a consuma laptele. În Orientul Mijlociu, rareori se bea pur si simplu, de cele mai multe ori fiind transformat în brânza si iaurt, astfel bacteriile lactice fiind introduse în aliment, ele digerând lactoza – s-ar putea spune – în locul nostru.
În consecinta, persoanele intolerante la lactoza pot consuma fara probleme produse lactate fermentate, cum sunt brânzeturile tari si iaurtul. În acest context, nu este corect sa se sustina ca persoanele care beau lapte dezvolta asa-numita „rezistenta” la lactoza.
Un exemplu specific este cel al populatiilor europene, care consuma mult lapte nefermentat, fara a dezvolta neaparat si o intoleranta. În fond, controversele si teoriile ipotetice nu folosesc sub nicio forma consumatorilor, iar certitudinile care le-ar fi un sprijin în pastrarea sanatatii, la drept vorbind, lipsesc.
În aceste conditii, este bine sa se retina ca laptele este un aliment disponibil rapid – în mod normal, el nu trebuie procesat, pentru a i se mari profitul comercial prin separarea grasimilor, diluarea sa, dozarea în pro-duse ce contin diverse alte ingrediente – si în cantitate mare, iar pe de alta parte bacteriile din lapte furnizeaza nutrimente ca vitamina D si calciul, care au o contributie majora, în special în perioada sezonului rece, la reducerea ratei rahitismului.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii