Avem numeroase proverbe si zicale referitoare la efectele starilor noastre pozitive sau negative, dar de la cuvinte la trairile efective distanta e uneori imensa si foarte dificil de acoperit. Iubirea opusa urii, indecizia, curajul ori lasitatea, dar mai ales frica si furia spun multe nu doar despre caracterul omului, ci si – foarte important! – despre starea de sanatate. Psihologul Georgeta Bondarencu, o mai veche cunostinta a cititorilor „Magazinului”, ne spune ca emotiile noastre sunt extrem de importante pentru mentinerea starii de sanatate.
Cercetarile stiintifice au evidentiat ca legatura dintre emotii si sanatate este foarte stransa in cazul sentimentelor negative: furie, anxietate, depresie. Daca sunt accentuate si prelungite, aceste stari pot creste vulnerabilitatea la boala, pot amplifica simptomele sau pot impiedica recuperarea. Pe de alta parte, starile pozitive, cum ar fi linistea si optimismul, au efecte benefice asupra starii de sanatate. Asadar, daca vrem sa aflam de ce ne imbolnavim intr-un anumit moment, trebuie sa luam in considerare multi factori.
Suntem expusi in mod constant actiunii unor microbi sau unor celule din corp care incep sa se transforme in tumori si, cu toate ca sistemul imunitar le supravegheaza in permanenta, exista multe lucruri care il pot slabi. Unul este ereditatea: putem mosteni o tendinta genetica de a contracta boli autoimune, cancer sau altele. Alti factori favorizanti sunt viciile, obiceiurile proaste: fumatul poate provoca boli de plamani, iar alimentatia nepotrivita poate slabi sistemul imunitar. Mediul, din nefericire, este si el un asemenea factor: poluarea aerului in timpurile moderne cauzeaza cresterea semnificativa a problemelor respiratorii.
O noua descoperire din ultimii 5-10 ani afirma ca starile psihice pot influenta puterea sistemului imunitar si robustetea celui cardiovascular. Starile emotionale sunt singurele cercetate din punct de vedere stiintific. Cele daunatoare sunt furia sau ostilitatea, depresia – care nu include doar tristetea, ci si autocompatimirea, sentimentul de vinovatie si disperarea –, stresul (manifestat prin agitatie, nervozitate si anxietate) si reprimarea sau negarea anxietatii.
Cele benefice sunt: calmul, optimismul, increderea, bucuria si bunavointa iubitoare. Impactul acestor stari asupra sistemului imunitar este masurat prin cresterea sau descresterea numarului si a eficientei celulelor imunitare.
Prima stare psihica deosebit de periculoasa este furia. La Universitatea North Carolina s-au testat persoane cu potentiale afectiuni grave ale inimii. Atunci cand au venit pentru masurarea blocajelor din artere, li s-a facut un test psihologic pentru a afla cat de furiosi sunt, in general. De exemplu, au fost intrebati cat de des tipa la copiii lor. Cel mai redus blocaj al arterelor a fost descoperit in cazul grupului celor mai putin furiosi, cei mai maniosi suferind de cel mai ridicat blocaj. Aceasta nu dovedeste insa ca furia blocheaza arterele, pentru ca un al treilea factor ar putea cauza atat furia, cat si blocajul. Astfel, daca sunteti o persoana cronic furioasa, aveti de 1,5 ori mai multe „sanse” de a muri in urmatorii 25 de ani fata de un om care nu e manios. Putem presupune ca accidentele au fost provocate de furie, dar inca nu stim asta cu siguranta.
Mai mult decat atat, s-au realizat studii care au demonstrat ca furia este un factor favorizant puternic chiar si in cazul mortii premature. ~ntr-un studiu inceput la mijlocul anilor ’50, un grup de studenti la medicina au fost testati si catalogati ca fiind ostili sau nu. Ulterior s-a constatat, 20 de ani mai tarziu, ca numai 3 dintre cei 136 care nu fusesera etichetati drept ostili murisera. Din grupul celor care manifestau o ostilitate crescuta murisera 16. Se pare asadar ca vorbim despre un factor care mareste foarte mult riscul de deces. Interesant este ca cele mai multe morti ale celor furiosi s-au petrecut inainte ca acestia sa implineasca 50 de ani.
Se deduce ca furiosii mor mai devreme?
Totodata, si calitatea particulara a furiei pare sa conduca la o moarte timpurie, aceasta avand 3 componente. Prima este atitudinea cinica. Daca avem o perspectiva suspicioasa si negativa asupra oamenilor, atunci presupunem ca este foarte posibil ca ei sa ne ameninte si, prin urmare, e mai bine sa fim mult mai prudenti. Aceasta atitudine permanenta de ostilitate conduce ulterior la sentimentul de furie, care ne face sa tipam si sa ne plangem fara incetare… Cercetatorii au descoperit ca singura emotie frecvent intalnita in cele circa 2 ore care preced un atac de cord grav este furia. Odata instalate bolile de inima, furia devine deosebit de periculoasa.
In cazul celor care au suferit deja un atac de cord, un acces de furie poate scadea eficienta inimii cu cel putin 7%, ceea ce inseamna diminuarea periculoasa a fluxului de sange care trece prin inima. Studiile efectuate au aratat ca persoanele care au suferit un prim atac de cord si se enerveaza foarte usor sunt de 2-3 ori mai predispuse sa moara de un nou infarct de-a lungul urmatorului deceniu. Riscul presupus de ostilitate ar putea fi mai mare pentru barbati decat pentru femei.
Testosteronul este un hormon care, in timpul dezvoltarii in uter, determina fatul sa devina baiat, iar barbatii au mult mai mult testosteron decat femeile. Acest hormon poate creste agresivitatea, cu toate ca exista o controversa in aceasta privinta. ~nsa oamenii care comit crime violente au un nivel al testosteronului mai mare decat cel obisnuit. ~n cazul unui nivel crescut ne place sa controlam situatia, astfel incat avem tendinta sa ne certam sau sa ne luptam mult mai des. Acest lucru pare sa ne faca mai vulnerabili la bolile de inima.
Urmatoarea stare psihica cu urmari nedorite pentru sanatate este depresia, care consta in tristete, autocompatimire si disperare. Dovezile in cazul depresiei sunt mai solide in ceea ce priveste influentarea insanatosirii dupa o boala grava, decat referitor la cauza initiala a bolii. De exemplu, intr-un studiu care a avut ca subiect femei suferind de cancer de san, cele mai deprimate au prezentat cel mai mic numar de celule naturale imunitare. Se pare ca una dintre sarcinile acestor celule este sa lupte cu cancerul, patruland prin corp in cautarea tumorilor care incep sa creasca. Pacientii deprimati au cele mai putine celule de acest gen si, de asemenea, prezinta tumori care se intind mult mai repede in diferite parti ale corpului.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii