Foarte usor de depistat si de controlat, hipertensiunea arteriala ramane totusi cea mai importanta problema de sanatate publica din tarile dezvoltate, ce evolueaza de multe ori neobservata. Factorii de risc ai bolii, care pot fi controlati, sunt: consumul excesiv de sare, viata sedentara, fumatul, abuzul de alcool, de grasimi saturate in alimentatie, obezitatea, stresul. In acelasi timp, hipertensiunea arteriala este ea insasi un factor de risc pentru accidentul vascular cerebral, infarctul de miocard, afectarea vaselor sangvine, pierderea vederii si alte complicatii, dar si unul dintre factorii decisivi ce duc la insuficienta renala cronica.
In aceasta din urma patologie, alti factori decisivi majori sunt: diabetul zaharat tip 2, glomerulonefritele, anomaliile reno-urinare, nefropatiile tubulo-interstitiale. Pe glob, peste 400 milioane de persoane sufera de boala cronica de rinichi, dintre care in jur de 4-6 milioane au insuficienta renala cronica terminala, circa 2 milioane de bolnavi fiind tratati prin diferite metode de suplinire a functiei renale sau supravietuiesc gratie transplantului renal.
Toate maladiile renale care persista mai mult de 3 luni trec in stadiu cronic. Boala renala cronica reprezinta o patologie cu incidenta si prevalenta in permanenta ascensiune in epoca cresterii sperantei de viata (deci si a imbatranirii organelor), caracterizata printr-o crestere alarmanta a diabetului zaharat, hipertensiunii arteriale si aterosclerozei, iar numarul de imbolnaviri prin insuficienta renala cronica terminala, ce necesita substitutia functiei renale, este in continua crestere in toate tarile, impunand un efort medical, logistic si financiar extraordinar. Impactul social al bolilor de rinichi este cu atat mai mare, cu cat afecteaza preponderent tineretul si persoanele apte de munca, diminuand semnificativ calitatea vietii lor.
In mod frecvent, bolile renale decurg fara simptome sau au simptome nespecifice: slabiciune generala, lipsa poftei de mancare, greata, voma etc. Totodata, primele semne ale bolii ce ar trebui sa trezeasca suspiciunea sunt: cresterea numarului de mictii (in special cele dureroase sau in timpul noptii), micsorarea brusca sau cresterea semnificativa a volumului zilnic de urina, dureri lombare, edeme generalizate sau periorbitale (umflaturile in jurul ochilor – constituie un indiciu semnificativ de suferinta renala), cresterea tensiunii arteriale, accentuarea anemiei. Cand functia renala scade sub un anumit punct, boala poarta numele de insuficienta renala cronica (IRC) si are efecte devastatoare asupra intregului organism, putand cauza serioase probleme cardiace, osoase si cerebrale, scazand calitatea vietii pacientului. Odata instalata IRC, bolnavul are nevoie fie de hemodializa, fie de un nou rinichi. IRC este recunoscuta cel mai des intr-un stadiu foarte avansat al evolutiei, cand tratamentul administrat are eficienta redusa ori este inutil. Tratamentul este de regula indelungat, costisitor, nu e lipsit de efecte adverse foarte serioase si in multe cazuri doar stopeaza pentru un timp evolutia bolii, dar nu o lichideaza.
In acest context, prevenirea maladiilor renale devine o prioritate. Aceasta prevede evitarea supraracelilor si a infectiilor intercurente (pneumonii, gripa, angina etc.), evitarea supraefortului fizic si a intoxicatiilor cu diferite substante chimice si medicamentoase, renuntarea la deprinderile daunatoare, in special la fumat si consumul abuziv de alcool, respectarea regimului alimentar cu limitarea lichidelor si a sarii de bucatarie (la persoanele cu edeme sau hipertensive).
Totodata, un rol important il are tratamentul adecvat al maladiilor de sistem, metabolice cu potential de dezvoltare a afectiunilor renale (lupus eritematos de sistem, vasculitele sistemice, diabet zaharat, hipertensiune arteriala, bolile autoimune).
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii