Daca jocurile video erau, pâna nu demult, o "problema" aproape exclusiv a baietilor, iata ca si fetele, la vârsta adolescentei, devin pasionate de aceste jocuri.
E bine, e rau? Sa incurajam, sa instituim interdictii? Primul impuls al unor parinti inclina spre interdictie. "Se pierde mult timp in fata computerului" ar fi argumentul cel mai frecvent. Si totusi, opinia specialistilor este alta. Psihologul Evelyne-Esther Gabriel isi expune opinia intr-o carte recenta.
Unele tipuri de jocuri video te fac sa calatoresti in zone misterioase, fie pentru a salva un prieten disparut, sau chiar o planeta in pericol. Pentru aceasta copiii isi mobilizeaza valentele si invata sa invinga dificultatile, una dupa alta. Evelyne-Esther Gabriel aminteste ca intotdeauna fetelor le-a placut sa viseze si au imaginat scenarii, in vreme ce baietii se intereseaza de lucruri concrete si tehnice. Solicitându-le imaginatia aceste jocuri le dau ocazia sa se afirme. Când sunt puse in fata unor probe, trebuie sa fie foarte inventive, sa gaseasca solutii la problema respectiva.
Jocurile video ii ajuta foarte mult pe adolescenti sa capete incredere in ei, iar in multe tari sunt folosite si in scop terapeutic, cu copiii ce prezinta dificultati scolare.
Un alt tip de jocuri video presupune construirea unui oras, conceperea unui parc de distractii, organizarea unui club de vacanta. Cu astfel de jocuri de simulare se stimuleaza creativitatea, dar se deprind si posibilele relatii dintre personajele create: prietenii, iubiri, conflicte. Aici fetele transpun realitatea cotidiana in lumea virtuala, experimentând situatii noi si proiecte viitoare. Si cum ele sunt in egala masura axate pe relational, aceste jocuri le fac sa traiasca relatii si le invata sa se cunoasca mai bine.
Comentarii