Recenta eruptie a vulcanului islandez Eyjafjallajökull a produs, dupa cum se stie, pagube de miliarde de dolari, fara sa faca insa, din fericire, si victime umane. Tonele de cenusa aruncate in atmosfera prin cosul acestui vulcan, considerat „minor” de specialisti, ne-au amintit insa cat de liliputana si de neputinicioasa este fiinta umana in fata stihiilor naturii. Ce s-ar putea intampla daca ar erupe un alt vulcan, de dimensiuni mult mai mari decat cel islandez? Istoria, care a consemnat cateva asemenea explozii de proportii, ne-ar putea oferi referinte elocvente in acest sens.
Lamington
Acest vulcan, inalt de 1680 m, din Papua Noua-Guinee, a erupt in 1951. In noaptea de 18 spre 19 ianuarie a acelui an, din varful sau au inceput sa iasa fum si lava; localnicii nu s-au speriat, intrucat vulcanul „bolborosea” frecvent astfel. De asta data insa, lucrurile stateau mult mai rau: dupa trei zile de aparenta liniste, o explozie colosala s-a facut auzita, dinspre partea nordica a vulcanului. Jeturi imense de pulbere, gaze sulfuroase si magma s-au ridicat, la zeci de metri inaltime, ucigand peste 3000 de oameni. Autoritatile au evacuat restul populatiei din provincia Oro, masura salutara, intrucat eruptia a continuat pe parcursul urmatoarelor luni.
Kelut
In Java, pe tarmul estic al insulei, se afla vulcanul Kelut. In 1919, un val urias de magma, colectata vreme de cateva saptamani in conul vulcanului, a facut o fisura in con, pornind la vale si distrugand totul in cale. Circa 5000 de oameni au fost ucisi. In octombrie 2007, monstrul adormit a dat iar semn ca s-ar trezi si autoritatile au evacuat, in doar doua zile, peste 30.000 de localnici. O alarma care s-a dovedit binevenita, pentru ca dupa doua saptamani, vulcanul a erupt, cenusa si gazele otravitoare raspandindu-se pana la zeci de kilometri distanta – daca in zona s-ar fi aflat oameni, numarul victimelor ar fi fost imens.
Ruiz
Numit de localnici Nevado Del Ruiz, acest vulcan se afla in Columbia si are o nefasta reputatie, cauzata de valurile de noroi scurse pe laturile sale. In 1845 o eruptie a dus la moartea a 1000 de oameni. Asta nu i-a impiedicat pe supravietuitori sa-si construiasca locuinte in varful unor coline de magma uscata. N-a fost o surpriza cand un val de noroi clocotit, izbucnit in 1985, a pornit spre poale cu o viteza de peste 80 km/ora si a inecat, in cateva minute, 23.000 de oameni, adica aproape toata populatia oraselului Armero.
Mont Pelee
Astazi, vulcanul din Martinica reprezinta o destinatie turistica favorita. In urma cu mai bine de un secol insa, in 1902, s-a produs aici o eruptie devastatoare, considerata de vulcanologi cea mai puternica din secolul XX. Peste 30.000 oameni au fost ucisi. Desi primele semne ca Mont Pelee se misca au aparut in aprilie, abia pe 8 mai s-a produs eruptia propriu-zisa. Fantanile de lava, fulgerele si norii toxici au fost ejectate din conul vulcanului cu incredibila viteza de 160 km/ora iar orasul Saint Pierre, de la poalele vulcanului, a fost pur si simplu fiert, incendiile continuand aici timp de cateva zile. Singurii supravietuitori au fost doi detinuti, aflati intr-un beci al inchisorii locale!
Krakatoa
Localizat in Indonezia, acest vulcan a erupt in august 1883, in mai multe reprize, puterea exploziei principale fiind, au estimat ulterior specialistii, de 13.000 de ori mai mare decat cea a bombei de la Hiroshima. Explozia catastrofala, care a putut fi auzita pana la Perth, in Australia, a aruncat in aer 21 km cubi de roca si cenusa, pana la o inaltime de 140 km! Oficial, au fost ucisi 37.000 de oameni, dar numarul victimelor a fost cu siguranta mai mare, din cauza tsunami-urilor declansate ulterior.
Tambora
Tot unul dintre cei 130 de vulcani activi din Indonezia, Tambora are o inaltime impresionanta, de 4300 m. Seria de explozii produse aici intre lunile aprilie si iunie, in 1815, a zguduit, putem spune, intreaga lume, schimband complet compozitia stratosferei si generand, in cele din urma, o foamete cum Europa si America de Nord nu mai cunoscusera de sute de ani. Asezarile din jurul vulcanului au fost complet acoperite de lava si toata vegetatia insulei Tambora a fost distrusa de cenusa toxica si de ploile acide care au cazut timp de cateva saptamani. In total, circa 70.000 de oameni au murit arsi, otraviti sau din cauza inanitiei.
Vezuviu
De numele sau se leaga una dintre cele mai mari catastrofe ale lumii antice: ingroparea, sub lava si cenusa, a trei asezari romane, intre care se detaseaza cosmopolitul oras Pompeii, in anul 79 d.Hr. Coloana de cenusa s-a ridicat probabil la 40 km inaltime iar vulcanul a erupt cu violenta timp de o noapte si o zi, provocand moartea a 25.000 oameni. De atunci, Vezuviul a mai erupt de cateva ori, ultima data in 1944, cand au fost distruse mai multe sate de la poalele lui, fara a se inregistra insa victime umane.
Vulcanul care a declansat Revolutia franceza
In Islanda exista un vulcan mult mai puternic decat mult mediatizatul Eyjafjallajökull dar care din fericire „doarme” de mai bine de doua secole. Este vorba despre Laki, un trunchi de con inalt de 1725 m, care a erupt ultima oara in 1783, provocand imense pagube. Gazele otravitoare ejectate de el in atmosfera au ucis atunci jumatate din septelul insulei iar foametea produsa a rapus un sfert din populatia de 40.000 locuitori a Islandei, din acea vreme. Efectele au fost resimtite in toata lumea, in Marea Britanie vorbindu-se despre „vara nisipoasa”, din cauza uriaselor cantitati de pulbere pe care vantul le-a adus dinspre nord. Eruptia a generat un efect de racire a intregii emisfere nordice, temperaturile fiind atat de scazute incat in iarna ce a urmat 8.000 de britanici au murit de frig.
In America de Nord, iarna 1783-84 a fost cea mai geroasa din istoria cunoscuta, fluviul Mississippi inghetand pana la New Orleans iar Golful Mexic fiind acoperit, pe alocuri, de gheata! Si in Europa, mai ales in partea vestica a continentului, foametea a facut ravagii. Navele nu mai puteau intra in porturi, din cauza cetii de nepatruns iar recoltele au fost compromise, timp de mai multi ani, din pricina temperaturilor scazute. Istoricii sugereaza chiar ca una dintre cauzele imediate ale declansarii, in 1789, a Revolutiei franceze, ar fi fost foametea prelungita, provocata de eruptia vulcanului Laki.
GABRIEL TUDOR
Comentarii