Victoria Revolutiei cubaneze de la inceputul anului 1959 a insemnat ascensiunea spre apogeul carierei politice a lui Ernesto "Che" Guevara, care, prin contributia sa viguroasa la luptele contra fortelor pro-americanului Fulgencio Batista, a devenit, de facto, al doilea om in stat. Fidel Castro avea numai cuvinte de lauda pentru el, poporul cubanez il venera pentru eroismul si devotamentul demonstrate cu prisosinta. Din pacate, revolutionarul argentinian avea sa devina un fel de Robespierre al luptei contra "imperialismului american".
Un revolutionar de profesie
Spiritul inflacarat al lui Guevara nu se putea domoli odata cu instalarea lui Fidel Castro la putere. Luptand in continuare pentru "justitie sociala", Guevara s-a implicat in foarte multe probleme pentru reformarea Cubei, iar pe plan extern nu inceta sa atace capitalismul american care "provocase mizeria Americii latine". Guevara a ajuns sa conduca reforma agrara in Cuba (improprietarirea limitata a fermierilor cubanezi), fapt care i-a determinat pe americani sa instaureze boicotul asupra importului de zahar din Cuba. Acelasi "revolutionar de profesie" s-a implicat si-n pedepsirea aliatilor lui Batista prin condamnarea lor la moarte. Acelasi neobosit "Che" a facut un program de alfabetizare a populatiei rurale. Fidel l-a numit ministru al industriilor si, ca un apogeu al importantei pe care i-o acorda, i-a dat si portofoliul finantelor si postul de presedinte al Bancii Nationale Cubaneze! Cu acest prilej, Ernesto Guevara a semnat bancnotele doar cu "Che", desi in toata lumea se impune iscalitura in clar.
Toate aceste puteri interne i-au adus porecla de "tar", devenind legal al doilea om in stat. Dar pentru Guevara adevarata revolutie era cea morala. "Omul nou cubanez" nu trebuia sa fie un materialist, caci asa ar fi devenit "capitalist". Reforma morala la care visa revolutionarul nu a dat rezultatele asteptate, si nici reformele economice. Adept al strangerii relatiilor cu URSS (ca si Fidel Castro), Guevara aspira la mult mai mult. El voia ca URSS sa se implice direct in distrugerea capitalismului american. "Razboiul rece" dintre cele doua mari puteri nu-l interesa. De aceea, Guevara a fost cel care a facilitat instalarea bazelor sovietice de rachete balistice nucleare in Cuba. Americanii (trupe de cubanezi exilati) invadasera Cuba prin Golful Porcilor (1961), dar fusesera respinsi. Criza rachetelor din 1962 si atitudinea agresiva a lui Guevara l-au pus pe ganduri pe Fidel Castro.
Doua esecuri si executia
Guevara declarase ca "daca rachetele ar fi fost cubaneze, ar fi atacat SUA si ar fi murit milioane de oameni pentru victoria socialismului"… Din acel moment, Fidel Castro a inceput sa-l trimita pe tovarasul sau in lungi turnee diplomatice in Asia, Africa si Europa. De altfel, Guevara incepuse sa critice la fel de aprig URSS si SUA. Discursurile sale (inclusiv la ONU) devin delirante si ruptura de Castro este iminenta. Guevara renunta (1964) la cetatenia cubaneza si in ultimii ani ai vietii se implica in proiecte utopice: revolutia anti-Mugabe in Congo si apoi revolutia din Bolivia – ultima tara unde s-a refugiat clandestin. Cu foarte putini adepti, Guevara este capturat de trupele presedintelui bolivian Barrientos si executat la 9 octombrie 1967. "Exportul de revolutie" esuase. Avea 39 de ani si lasase in Cuba o nevasta cu cinci copii.
PAUL IOAN
Comentarii