In tineretea lor, multe personalitati care au facut istorie în secolul XX au trecut prin închisoare pentru atitudini si gesturi potrivnice autoritatilor. Lenin, Mussolini, Tito, Hitler, Fidel Castro au petrecut diverse perioade dupa gratii. Dar asta nu i-a descurajat si lupta pentru idealurile lor a continuat dupa eliberare, în sensul pozitiv sau negativ al lucrurilor. Convingerile personale au fost mai presus de obstacolele istorice si activitatea lor a influentat enorm cursul evenimentelor celui mai framântat veac.
Temnita si exil
Cronologic, Lenin (Vladimir Ilici Ulianov, 1870-1924)) a deschis lista numelor sonore a detinutilor. Intelectual distins (parca prefigurându-l pe Che Guevara), absolventul de drept (1892) Lenin a crescut într-o familie cu vederi de stânga. Si-a radicalizat atitudinea dupa ce fratele sau a fost spânzurat pentru o rebeliune contra tarului Alexandr III (1887). Membru al grupurilor marxiste, Lenin este arestat pentru complot antitarist în 1895. Dupa 14 luni de detentie este exilat în Siberia pâna în 1900. De la fluviul Lena îsi va lua pseudonimul de revolutionar „Lenin”. În exil participa la primul congres al viitorului partid al bolsevicilor („bolsevic” are sensul de „cei multi” sau „majoritatea”). Tot în exil va scrie foarte mult si va înfiinta ziarul militant „Scânteia” („Iskra”). În viitorii ani, Lenin se va autoexila pentru ca era mereu urmarit de autoritati si va fi temporar arestat si în Austria, în 1914, apoi se va stabili în Elvetia.
Benito Mussolini (1883-1945) a crescut într-o familie cu vederi nationaliste si socialiste. Tatal sau, Alessandro, îl venera pe eroul Giuseppe Garibaldi. Dupa ce obtine diploma de profesor de gimnaziu, el emigreaza în Elvetia pentru a evita serviciul militar. Ca ziarist, activeaza pentru grupurile de stânga. Este arestat la Berna si deportat în Italia, în 1903. Anul urmator este din nou arestat în Elvetia. Ulterior, el va fi iar arestat (1911), dupa ce a devenit un proeminent lider socialist, dar va renunta la marxism influentat de Nietzsche.
Adolf Hitler (1889-1945) a crescut într-o familie în care tatal, Alois, si-a schimbat numele din „Hiedler” în Hitler. Din tinerete a devenit un nationalist german. El a fost implicat direct în „Puciul de la berarie” din München (1923). Condamnat la cinci ani, va fi eliberat în decembrie 1924. În închisoare a scris primul volum din „Mein Kampf” (Lupta mea). În 1933 va deveni cancelar al Germaniei. Puternicele lui vederi rasiste au fost influentate si de lucrarea „Declinul marii rase” (1916), scrisa de americanul Madison Grant, în care se face apologia „rasei nordice dominante”. Volumul a fost în întâi ignorat, apoi repudiat în SUA.
Revolutionari pe viata
În îndelungata sa activitate de revolutionar, Iosip Broz Tito (1892-1980) a fost arestat în 1917 (dar a evadat sarind din tren) în 1928. A stat cinci ani la închisoare. La 14 ianuarie 1953 a devenit primul presedinte al Iugoslaviei. La rândul sau, Fidel Castro (nascut 1926) a participat activ la actiunea armata împotriva dictatorului Batista (1953), a fost arestat apoi a plecat în exil în Mexic, unde l-a întâlnit pe Che Guevara. La 16 februarie 1959 va deveni prim-ministru al Cubei, succedat de Raul Castro.
PAUL IOAN
Comentarii