• Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
magazin
Abonamente
Nici un rezultat
Toate rezultatele
joi, 3 iulie 2025
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele
joi, 3 iulie 2025
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele

Prima pagină » Telegrama care a bagat America in razboi

Telegrama care a bagat America in razboi

14 aprilie 2010
in Istorii
A A

Anul 1917 a reprezentat un moment crucial in evolutia Primului Razboi Mondial. Pe de o parte, cucerirea puterii de catre bolsevici, in Rusia, a zguduit puternic siguranta taberei Antantei, permitand Puterilor Centrale sa poata lupta doar pe un singur front si sa aiba spatele asigurat, in Rasarit. In aceste conditii, ar fi fost posibil ca Germania, Austro-Ungaria si aliatii lor sa triumfe. Dar intrarea in razboi a Statelor Unite nu doar ca a compensat lipsa Rusiei ci a contribuit decisiv la victoria finala a Antantei. Se vorbeste foarte mult despre scufundarea navei comerciale Lusitania de catre germani, ca fiind factorul crucial in decizia americana. Dar acest incident tragic s-a petrecut in 1915 si, desi a creat in opinia publica din SUA un puternic curent de simpatie pentru Antanta, nu a avut repercusiuni imediate. Adevaratul factor declansator a fost o telegrama trimisa de ministrul de externe al Reichului ambasadorului german la Washington.

O propunere ispititoare…

 Pe 16 ianuarie 1917, ambasadorul german la Washington, Johan von Bernstorff, primea o telegrama cifrata de la Berlin, din partea ministrului de Externe, Arthur Zimmermann, cu instructiunea de a o trimite mai departe ambasadorului german in Mexic, Heinrich von Eckardt. Ce spunea micul petic de hartie care avea sa decida, intr-un fel, soarta razboiului? „Pe data de 1 februarie intentionam sa declansam razboiul submarin fara restrictii. Dar intentia noastra este ca Statele Unite sa-si mentina neutralitatea. Daca acest lucru nu va fi posibil, sugeram o alianta cu Mexicul, cu urmatoarele propuneri: declaratii de razboi comune la adresa Statelor Unite si interdictia de a incheia pace separata. Vom oferi sprijin financiar total Mexicului, incurajand aceasta tara sa-si recupereze teritoriile pierdute in trecut in favoarea americanilor: New Mexico, Texas, Arizona etc. Va solicitam sa-l informati pe presedintele Mexicului de aceste intentii de indata ce razboiul cu SUA va izbucni si sa-i sugerati posibilitatea medierii unei aliante tripartite cu Japonia. Va rugam sa aduceti la cunostinta presedintelui Mexicului ca angajarea unui razboi submarin total promite sa oblige Anglia sa ceara pacea in cateva luni.”

…si un refuz bine calculat

 Presedintele mexican Venustiano Carranza a studiat documentul cu toata seriozitatea si a solicitat chiar militarilor sa analizeze daca proiectul propus de german este fezabil. Analiza realizata de generalii mexicani a dus la concluzia ca nu era nici posibil si nici de dorit un conflict cu SUA, din urmatoarele motive: incercarea de recuperare a fostelor teritorii mexicane ar fi dus la un razboi devastator cu vecinul de la nord, mult mai puternic; oricat de „generos” ar fi fost sprijinul financiar german, el nu ar fi avut nici o finalitate, pentru ca singurul stat american de unde Mexicul putea procura arme sau munitii ramanea SUA. In plus, in conditiile in care flota britanica domina rutele navale din Atlantic, Germania nu putea trimite Mexicului cantitati suficiente de armament. Si chiar daca Mexicul ar fi avut mijloacele militare pentru a recuceri teritoriile pierdute in urma cu mai bine de jumatate de secol, pacificarea unei populatii vorbitoare de limba engleza ar fi fost un element dificil. Generalii atrageau atentia si asupra unui posibil conflict cu grupul ABC (Argentina, Brazilia, Chile), care in cele din urma va declara razboi germanilor. Intelegand ca propunerea este total dezavantajoasa pentru tara lui, Carranza a declinat-o.

Germanii au pierdut pe mana lor

 La acel moment insa, telegrama fusese deja decriptata partial de Aliati, publicarea ei declansand consternare in randul opiniei publice americane. Telegrama fusese transmisa prin radio dar si prin doua rute de telegraf, sub acoperirea mesajelor diplomatice, prin mijlocirea a doua tari neutre, Suedia si SUA. Germanii nu aveau acces telegrafic direct la emisfera vestica, deoarece britanicii distrusesera cablurile germane si inchisesera statiile germane din tarile neutre. Ca atare, germanii erau fortati sa utilizeze cablurile britanice si americane, cu riscul de a fi interceptati. Telegrama lui Zimmermann a fost transmisa chiar prin Marea Britanie iar ofiterii spionajului britanic – asa-numita „Camera 40” au reusit sa decripteze principalele ei puncte, suficient cat sa inteleaga mesajul.

Cand guvernul britanic a aflat ce continea telegrama, a fost cuprins de o euforie generala: misiva oferea o splendida oportunitate pentru ca Statele Unite sa intre in sfarsit in razboi, de partea Antantei. Sentimentele anti-germane in SUA erau deja puternice, din cauza razboiului submarin declansat de nemti, care facuse multe victime americane. Dar britanicii trebuiau sa actioneze cu prudenta: daca germanii ar fi aflat ca le fusese descifrat codul, l-ar fi schimbat si viitoarele interceptari ar fi fost mult mai dificile. Atunci s-a recurs la o stratagema, pretinzandu-se ca mesajul telegramei fusese dezvaluit Aliatilor de catre un functionar de la ambasada Germaniei din Ciudad de Mexico. Germanii au muscat momeala si guvernul de la Berlin i-a cerut expres lui von Eckardt sa afle cine fusese „tradatorul”.

Cronica unui deznodamant anuntat

 Publicarea telegramei in presa americana s-a facut cu acceptul presedintelui Wilson; multi au crezut ca e vorba despre un fals, pus la cale de britanici pentru a forta mana americanilor. Imperiul mediatic condus de magnatul Hearst (modelul din care s-a inspirat Orson Welles cand a creat „Cetateanul Kane”) a pornit chiar o campanie de presa, sustinand ca britanicii vor sa scoata din foc castanele tot mai incinse ale razboiului european cu mana Americii. Sentimentele care au cuprins opinia publica americana au fost contradictorii. Dar, pe 3 martie 1917, Zimmermann insusi a recunoscut autenticitatea telegramei. Wilson a cerut Congresului sa permita inarmarea vaselor americane, pentru a se putea apara impotriva atacurilor submarinelor germane.

Cateva zile mai tarziu, pe 2 aprilie, el a trimis un alt mesaj senatorilor, solicitandu-le acceptul pentru a declara razboi Germaniei. Rugamintea a fost indeplinita iar pe 6 aprilie 1917 Congresul SUA a avizat intrarea tarii in razboi. Vestea a fost primita cu entuziasm in Statele Unite, caci militarii solicitau de mult o asemenea interventie, in conditiile in care submarinele germane scufundasera pana atunci si vase americane, fara a fi pedepsite – de pilda SS Housatonic, in februarie 1917, in Golful Biscaya si SS California, in largul coastelor irlandeze. In acelasi timp, propunerea facuta de germani Mexicului a aprins si mai tare sentimentele anti-mexicane manifestate de o buna parte a populatiei SUA – generalul John J. Pershing avusese mult de furca din cauza raidurilor pradalnice intreprinse de revolutionarul mexican Pancho Villa, considerat in America un bandit de cea mai joasa speta. Din fericire pentru Mexic, atitudinea rezervata a presedintelui Carranza, care a stiut sa se opuna propunerii germane, a salvat, cu siguranta, tara lui de la un dezastru.

GABRIEL TUDOR

ShareTweet
Articolul precedent

A fost doar un OZN

Urmatorul Articol

Tesatori de lux

Articole Similare

Istorii

Neverosimilul meci de sah

30 iunie 2025

În vara anului 1924, în inima fostului Imperiu Tarist transformat în tânara...

Istorii

Sakae Oba, „vulpea din Saipan”

23 iunie 2025

Fidelitatea si obedienta militarilor japonezi care au luptat în cel de-al Doilea...

Istorii

Statuia judecata pentru crima

16 iunie 2025

În lumea Greciei antice, justitia nu se oprea doar asupra oamenilor: uneori...

Istorii

Pham Xuan An, maestrul spionajului vietnamez

9 iunie 2025

Una dintre cele mai fascinante si enigmatice figuri ale Razboiului din Vietnam,...

Istorii

Audie Murphy, cel mai decorat soldat american

2 iunie 2025

Audie Leon Murphy s-a nascut pe 20 iunie 1925, în Kingston, Texas,...

Istorii

Naufragiul care a dus la întemeierea Africii de Sud

26 mai 2025

Pe 16 ianuarie 1647, o flota formata din trei nave olandeze –...

Urmatorul Articol

Tesatori de lux

Aral - marea pe care a inghitit-o pamantul

Ingeri

Comentarii

Articole Noi

Astazi in istorie

26 iunie 363 d.Hr. – Moartea împaratului roman Iulian Apostatul

30 iunie 2025

În vara anului 363 e.n., împaratul Flavius Claudius Iulianus, cunoscut în istoriografia...

Citeste mai departe
Blitz

Malefici, dar geniali

30 iunie 2025

În filme, din punct de vedere al inteligentei, victimele ocupa de cele...

Citeste mai departe
Blitz

Sezatoare traditionala

30 iunie 2025

Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad (Str. Vasile Pârvan, Nr. 1) organizeaza pe 28...

Citeste mai departe
Consultatii fara plata

Rujeola, o boala cu potential letal

30 iunie 2025

Cunoscuta ca una dintre infectiile virale relativ frecvente în copilarie, în primul...

Citeste mai departe
Femina Club

Leac redutabil

30 iunie 2025

Suparatoarea acnee are în propolis un remediu valoros. S-a demonstrat ca propolisul...

Citeste mai departe
Femina Club

Ostropel cu aripioare

30 iunie 2025

1 kg aripioare, 125 ml ulei, 2 cepe, 1 morcov, o jumatate...

Citeste mai departe
  • Contact
  • Abonamente

Copyright © 1999 - 2024 Revista Magazin

Nici un rezultat
Toate rezultatele
  • Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
Abonamente

Copyright © 1999 - 2024 Revista Magazin

Acest site foloseste cookies respectand Regulamentul (UE) privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date.