Când este amintit numele papei Pius al XII-lea, este pomenit conflictul ideologic pe care acest suveran pontif l-a dus cu regimul dictatorial-criminal al lui Adolf Hitler în perioada celui de-al Doilea Razboi Mondial. Sanctitatea sa s-a limitat doar la a încerca sa creeze un climat de pace si de protectie a drepturilor umane, într-o Europa în care nazismul desfasura activitati de crime contra umanitatii în lagare de exterminare. Papa Pius al XII-lea nu i-a criticat explicit, în nici o enciclica, pe Hitler si pe Stalin.
Opinii divergente
Asupra atitudinii papei Pius al XII-lea persista opinii divergente. Si asta pentru ca Vaticanul a dorit sa-si pastreze neutralitatea. În toate luarile sale de pozitie fata de ororile nazismului împotriva evreilor, papa a fost categoric pentru apararea civililor indiferent de nationalitate, dar nu i-a numit direct nici pe Hitler, nici pe Stalin. Astfel, dupa dubla invadare a Poloniei de catre Germania si URSS (conform cu Pactul Ribbentrop-Molotov), papa a remis enciclica „Summi Pontificatus” (20 octombrie 1939), denuntând distrugerea acelei tari dar fara a condamna explicit pe invadatori. Din acest motiv, Biserica poloneza (romano-catolica) l-a declarat „tradator”.
De altfel, atitudinea oficiala a Vaticanului a fost aceea de a apara „umanitatea în totalitate”, iar enciclicele emise de Vatican aveau aceasta natura mai degraba neutra si mai putin implicata. Pontificatul „agitat” al lui Pius al XII-lea a debutat chiar în anul începutului razboiului, însa papa fusese nuntiu apostolic (ambasador) în Germania (pe când era cardinalul Eugenio Pacelli), în perioada ascensiunii lui Hitler si transformarea republicii de la Weimar în al Treilea Reich. Stia cu cine are de-a face si aparase drepturile catolicilor germani.
O atitudine neexplicita de condamnare a avut papa si când s-a aflat, abia în 1942, despre crimele din lagarele de exterminare naziste. Acesta este si motivul pentru care acuzele împotriva papei s-au reaprins atunci când a început beatificarea sa.
Papa si evreii
Nu putem în acest articol sa cuprindem toate aspectele problemei, mai ales ca multe informatii sunt obtinute pe parcursul deschiderii arhivelor Vaticanului. Dar trebuie sa amintim câteva aspecte în favoarea lui Pius al XII-lea. Vaticanul a acordat refugiu unui numar de 447 de evrei în interiorul cetatii, iar câteva mii la Castel Gandolfo. Alte mii de evrei au fost adapostiti în manastiri, iar 400 au fost înrolati în Garda pontificala. Vaticanul a completat cu 15 kilograme de aur cantitatea de 50 kg ceruta de Hitler pentru a nu deporta 200 de evrei din Roma.
Marele rabin al Romei Israel Zolli si-a exprimat recunostinta, la finele razboiului. La fel a facut si marele rabin al Ierusalimului Isaac Herzog (în 1944). Laudativi au fost si Albert Einstein si Golda Meir (în 1958, când era înca ministru de externe al Israelului). Însa polemicile sunt atât de aprinse, încât în 2005, la Memorialul Yad Vashem din Ierusalim poza lui Pius al XII-lea figureaza în lista „Celor carora ar trebui sa le fie rusine pentru ce au facut contra evreilor”. Dar în 2012 s-a schimbat eticheta, spunându-se doar ca „Pius al XII-lea este subiectul unor controverse”.
PAUL IOAN
Comentarii