Cum era viata unei familii regale medievale din Europa? Se pare ca zilele monarhilor erau obisnuite, dar ei se bucurau si de avantajele, privilegiile si luxul care veneau la pachet cu statutul lor înalt în societatea medievala.
Regele Carol al V-lea al Frantei îsi începea ziua putin dupa ora 6 dimineata, îmbracându-se în haine somptuoase. Apoi participa la slujba la ora 8, în fiecare dimineata.
Regele Frantei, Ludovic al IX-lea, a dat dovada de atâta evlavie si devotament religios în ritualurile sale zilnice, încât a fost canonizat ca sfânt de Biserica Catolica, dupa moartea sa.
Monarhii medievali îsi petreceau cel putin o parte din zi abordând preocuparile venite din partea oamenilor de rând. Regele Samuel Aba al Ungariei, de exemplu, chiar socializa cu supusii sai. Potrivit biografului medieval Christine de Pizan, regele Carol al V-lea al Frantei era abordat de catre plebeii care sperau sa îi prezinte preocuparile lor.
Predecesorul sau, regele Ludovic al IX-lea, se aseza sub un copac într-un parc dupa slujba si asculta plângerile oamenilor de rând. În schimb, re-gele Eduard I al Angliei prefera ca supusii sai sa prezinte petitii sub forma de documente scrise, lucru pe care supusii saraci si analfabeti nu îl puteau face.
Regii medievali luau masa principala în jurul prânzului. Mâncarea care se gasea pe mesele regale includea vânat proaspat – cum ar fi mistretul, porumbeii si alte animale sau pasari salbatice. Regilor medievali le placea ca mâncarea sa fie generos aromata cu mirodenii scumpe.
Un astfel de lux ar fi fost inaccesibil pentru majoritatea supusilor. De asemenea, regii consumau, probabil, destul de mult alcool. Se presupune ca Richard al III-lea al Angliei se bucura de o sticla de vin pe zi.
Ambasadorii din alte regate se întâlneau cu monarhul si chiar îi prezentau cadouri. Regii medievali îsi punctau zilele cu multe momente de relaxare. Carol al V-lea îsi dedica o parte din dupa-amiaza sa activitatilor de agrement. Vânatorile regale erau populare în tot Evul Mediu si includeau adesea segmente mari ale curtii. Deoarece monarhilor le placea sa pretinda favoruri divine, regii si reginele din Anglia si Franta sustineau ca au puterea de a vindeca oamenii.
Ritualul „atingerii pentru raul regelui” invita o succesiune de persoane care sufereau de scrofuloza sa se apropie de rege sau de regina. Monarhul atingea apoi persoana afectata si, teoretic, o vindeca.
Se presupune ca regele Frantei, Carol al II-lea, a atins nu mai putin de 4.500 de persoane în decursul unui an. Monarhii efectuau de prilejul acest ritual cu ocazia unor ocazii religioase precum Pastele sau Craciunul.
În Franta, atingerea pentru „raul regelui” a devenit în cele din urma un ritual de încoronare pentru noii monarhi. Regii europeni patronau ordinele religioase, artistii, poetii si muzicienii ca modalitate de a-si etala bogatia si de a-si modela imaginea publica.
Regina Eleanor de Aquitania a fost unul dintre cei mai apreciati protectori ai artei din lumea medievala. Patronajul ei fata de trubaduri si poeti, în special, a contribuit la raspândirea literaturii „dragostei de curte”.
Regii si reginele care au construit capele, de exemplu, au facut acest lucru pentru a-si demonstra pietatea. Lumea medievala considera astrologia ca fiind o stiinta legitima, iar regalitatea nu facea exceptie. Unii medici de la curte se ocupau chiar si de astrologie.
Carol al V-lea era atât de interesat de astrologie încât l-a angajat pe Thomas de Pisan ca astrolog al curtii sale, iar regii îsi consultau astrologii cu privire la chestiuni medicale si politice.
GABRIEL TUDOR
Comentarii