• Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
magazin
Abonamente
Nici un rezultat
Toate rezultatele
sâmbătă, 5 iulie 2025
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele
sâmbătă, 5 iulie 2025
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele

Prima pagină » Acambaro, tinutul oamenilor seriosi si al dinozaurilor nabadaiosi

Acambaro, tinutul oamenilor seriosi si al dinozaurilor nabadaiosi

29 decembrie 2011
in Minuni ale lumii
A A

În anul 1923, negustorul de origine germana Waldemar Julsrud si „padre” Fray Jose Marie Martinez au descoperit situl arheologic Chupicuaro, continând boluri, diverse tipuri de vase si figurine datate la circa 1000 de ani î. Chr., precedând deci cultura Tarascana, cea mai veche cultura amerindiana cunoscuta pâna atunci. O descoperire considerata „clasica” si care nu a generat polemici stiintifice. Doua decenii mai târziu, acelasi Julsrud (ajuns la vârsta de 69 de ani) a facut o alta descoperire, în oraselul mexican Acambaro, situat la 300 km nord-vest de Mexico. Barbatul mergea calare de-a lungul unui mal surpat, însotit de fermierul Odilon Tinajero, când atentia i-a fost atrasa de un fragment de ceramica iesit partial din pamânt.

Era o figurina lucrata în pamânt ars, într-un stil care îi era totalmente necunoscut. I-a cerut angajatului sau sa îndeparteze pamântul din jurul obiectului si sa-i aduca toate piesele similare pe care le-ar fi putut gasi acolo. Câteva zile mai târziu, Tinajero i-a prezentat lui Julsrud o multime de artefacte, de o diversitate care l-a lasat mut pe acesta. Negustorul a încheiat o întelegere cu fermierul: pentru figurinele întregi pe care i le va aduce avea sa primeasca câte un peso, nu însa si pentru cele deteriorate, care oricum trebuia sa îi parvina. În acest fel, el dorea sa-i mareasca angajatului sau interesul pentru sapaturi, dar mai ales pentru a le face cu mare precautie.

 Figurinele au fost descoperite în puturi aflate la adâncimi de 1 metru pâna la 1,80 metri, fiind grupate câte 20 sau 40. Nu era vorba despre puturi funerare (în sapaturi s-au gasit doar 6 cranii), ci mai degraba parea ca ar fi fost îngropate în graba, pentru a nu cadea în mâinile unui atacator iminent. Au fost scoase astfel la lumina peste 35.000 de obiecte, marea majoritate din ceramica, dar si din piatra, jad si obsidiana. Lucru si mai uimitor – niciuna dintre piese nu fusese multiplicata, toate erau unicate, cu dimensiuni variind de la câtiva centimetri pâna la aproape un metru.

 Julsrud nu a facut niciodata comert cu acest veritabil tezaur arheologic care îi apartinea, el dorind sa atraga atentia lumii stiintifice asupra a ceea ce considera ca face parte din patrimoniul umanitatii. Dorinta anihilata însa cu buna stiinta, dintr-un motiv greu de comentat. Este vorba despre ceea ce înfatiseaza figurinele. Astfel unele reprezinta, fara dubii, dinozauri, animale necunoscute, reptile (unele având trasaturi aviare); altele par a indica o forma de domesticire a micilor reptile si dinozauri, dar si a unor maimute mari, iar altele arata clar acte de zoofilie cu reptile. În fine, exista si multe reprezentari de divinitati necunoscute ori obiecte uzuale, ca pipe, instrumente muzicale etc. Acestea din urma par lucruri obisnuite, dar oameni si dinozauri?… Desigur, oricine „stie” ca asa ceva e imposibil, însa un anume Charles Hapgood, profesor de istorie si antropologie de la Universitatea New Hampshire, s-a aratat interesat de aceasta poveste si a luat chiar de la fata locului câteva obiecte pentru a le analiza cu metodele cele mai moderne la vremea respectiva. În 1968, masuratorile cu metoda carbon 14 realizate într-un laborator de specialitate din New Jersey au datat artefactele între anii 1110 si 4530 î.Ch.; alte doua obiecte Acambaro expertizate în 1972 la Universitatea Pennsylvania au fost datate prin metoda luminiscentei în jurul anului 2500 î.Ch.!

 Aceste din urma detalii ale „cazului Acambaro” constituie un argument cât se poate de solid împotriva detractorilor care contesta autenticitatea figurinelor, sustinând ca ele ar fi fost fabricate în secolul 20, în scopul obtinerii de avantaje materiale. Mai exista însa si alte argumente, cum este cel legat de fabricarea obiectelor prin ardere cu foc deschis. Pentru aceasta era nevoie de foarte mult lemn. Or, zona respectiva e foarte saraca în paduri, iar pe de alta parte o asemenea veritabila mica industrie ar fi scos fum, la propriu, lucru imposibil de trecut neobservat. Si-apoi, cât sa fi câstigat cineva din aceasta presupusa sarlatanie, pentru a merita sa investeasca destul de mult, riscând în plus sa fie considerat ridicol?

 Deocamdata, uluitoarele figurine adunate într-un muzeu local asteapta în continuare vizita specialistilor cu adevarat interesati de creatiile civilizatiei umane, chiar daca dupa multi „asa ceva nu ar trebui sa existe”!

ADRIAN-NICOLAE POPESCU

ShareTweet
Articolul precedent

Nu neglijati infectiile urinare!

Urmatorul Articol

Cand Dionisos ne face cu ochiul…

Articole Similare

Minuni ale lumii

Oamenii tufisurilor

30 iunie 2025

Un trib alcatuit din aproximativ o mie de membri, identificat ca o...

Minuni ale lumii

Arhitectura biomimetica

23 iunie 2025

Nenumaratele inventii ce au propulsat civilizatia umana pe culmi superioare de progres...

Minuni ale lumii

Maestrii preistorici ai focului

16 iunie 2025

Dincolo de aparitia în sine a omului, evenimentul cel mai important pentru...

Minuni ale lumii

Orasul scufundat

9 iunie 2025

„Insula pierduta” sau subcontinentul misterios din Atlantic, Atlantida, precum si fabuloasa civilizatie...

Minuni ale lumii

Labirintul credintei

2 iunie 2025

Timp de cel putin 3.500 de ani labirinturile au fost folosite într-o...

Minuni ale lumii

Ingeniozitatea hominizilor

26 mai 2025

Uneltele confectionate din oase de elefant si de hipopotam, datând de aproximativ...

Urmatorul Articol

Cand Dionisos ne face cu ochiul...

In spatele zidurilor

Usor cu visele pe scari

Comentarii

Articole Noi

Astazi in istorie

26 iunie 363 d.Hr. – Moartea împaratului roman Iulian Apostatul

30 iunie 2025

În vara anului 363 e.n., împaratul Flavius Claudius Iulianus, cunoscut în istoriografia...

Citeste mai departe
Blitz

Malefici, dar geniali

30 iunie 2025

În filme, din punct de vedere al inteligentei, victimele ocupa de cele...

Citeste mai departe
Blitz

Sezatoare traditionala

30 iunie 2025

Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad (Str. Vasile Pârvan, Nr. 1) organizeaza pe 28...

Citeste mai departe
Consultatii fara plata

Rujeola, o boala cu potential letal

30 iunie 2025

Cunoscuta ca una dintre infectiile virale relativ frecvente în copilarie, în primul...

Citeste mai departe
Femina Club

Leac redutabil

30 iunie 2025

Suparatoarea acnee are în propolis un remediu valoros. S-a demonstrat ca propolisul...

Citeste mai departe
Femina Club

Ostropel cu aripioare

30 iunie 2025

1 kg aripioare, 125 ml ulei, 2 cepe, 1 morcov, o jumatate...

Citeste mai departe
  • Contact
  • Abonamente

Copyright © 1999 - 2024 Revista Magazin

Nici un rezultat
Toate rezultatele
  • Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
Abonamente

Copyright © 1999 - 2024 Revista Magazin

Acest site foloseste cookies respectand Regulamentul (UE) privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date.