Arbaleta a fost utilizata in Antichitate, experimental, de greci si romani, dar a intrat in dotarea armatelor europene de-abia in Evul Mediu. Printre schitele lui Leonardo da Vinci, denumite Codex Atlanticus, figureaza un tip de arbaleta, foarte asemanatoare cu cea folosita in zilele noastre. Intr-o forma simpla, arbaleta, utilizata initial la vânatoare, a aparut in Occident de-abia in secolul al XI-lea, cele mai puternice având o forta de bataie de maximum 250 de metri. Cu timpul, a devenit din ce in ce mai perfectionata, mai eficace si puternica.
O arma inspaimântatoare care, odata indreptata spre inamic, devenea letala sau provoca rani grave. Putea penetra si cele mai rezistente scuturi cu armatura metalica. Papa Inocentiu al II-lea, la conciliul din Lateran (aprilie 1143) a anatemizat utilizarea acesteia in razboaiele dintre crestini. Adeptii acestei decizii au numit-o „arma diavolului”, iar pe cei care o utilizau ii considerau lasi. Cu toate acestea a fost frecvent utilizata din secolul al XII-lea, pâna la inceputul secolului al XVI-lea, când apar muschetele si archebuzele, mai ales ca arma defensiva, in apararea cetatilor, si mai putin pe câmpul de lupta, inconvenientul de a irosi timp pentru a o arma facându-l pe razboinic vulnerabil la atacurile inamicului. Doar cei foarte experimentati puteau lansa câte o sageata la un interval de aproximativ 10 secunde.
O arbaleta excelent conservata, cu o vechime de 2.200 de ani (stire semnalata in nr. 16/23 aprilie 2015 al revistei noastre) a fost descoperita la picioarele unuia dintre soldatii din pamânt ars in mausoleul lui Qin Shi Huang Di, primul imparat care a unificat China (221-207 i.Hr.). A fost asa-numita „arma secreta”, descrisa in cronici chineze, a armatelor lui Qin. Arbaleta, cu o anvergura de 1,30 metri, putea sa lanseze sageti pâna la 800 de metri distanta! Specialistii chinezi si francezi in armament realizat in Antichitate si in Evul Mediu au remarcat sistemul ingenios de functionare al acestei arme de temut, forta de propulsie, perfectiunea mecanismelor care mentineau intinsa coarda din fibre de cânepa sau fâsii subtiri din intestine de animale strâns impletite si a celui de declansare. Era formata dintr-un pat de lemn si un sistem de retinere si eliberare a sagetilor, mai grele si mai scurte decât cele pentru arc.
Arbaleta descoperita in Xi’an a permis specialistilor sa creeze un model experimental pentru a determina cât mai exact puterea ei de tir si capacitatile mecanice si aerodinamice. Pentru a da culoare, a crea suspans etc. filmelor de actiune care se petrec in epoca moderna, scenaristii au acordat acestui tip de arma o importanta speciala. In variante perfectionate, arbaleta este folosita si in zilele noastre, la vânatoare, in pescuitul subacvatic dar si in cadrul unor operatiuni militare.
DORIN MARAN
Comentarii