Natura umana poate fi considerata un paradox ce nu inceteaza sa ne uimeasca, iar guvernatorul suprem al veritabilului carusel de lumini si umbre pare atractia pana la fascinatie catre moarte, cu tot ceea ce inseamna ea. Un exemplu pe care multi nu-l pot intelege il reprezinta osuarele manastirilor, acele „mormane” de oase ce au apartinut candva unor evlaviosi slujbasi ai bisericii, depozitate intr-un cadru ce sugereaza in primul rand liniste si impacare, eternitate si toleranta. Dar nu teroarea in fata mortii iminente constituie semnificatia principala a acestui element sinistru la prima vedere, ci o suma de simboluri spirituale pozitive, pe care orice vizitator vremelnic este chemat sa le desluseasca.
Un pumn de pamant sfant
In caz ca ajungeti sa vizitati Cehia, ar fi de preferat sa nu ratati capela mortuara din Sedlec (cartier al orasului antic Kutna Hora, astazi centrul istoric al orasului) – „Capela Tuturor Sfintilor a Manastirii Cisterciene – faimoasa pentru decoratiunea sa mai degraba „particulara”. Deoarece, intr-adevar, aceasta a fost decorata cu scheletele mortilor din cimitirul invecinat. In anul 1278, abatele bisericii din localitate a fost trimis pe Pamantul Sfant de regele Ottokar al II-lea de Boemia.
A revenit din pelerinaj aducand cu el un pumn de pamant de pe Golgota (locul rastignirii de catre romani a condamnatilor la moarte si a supliciului Mantuitorului insusi), pe care l-a raspandit pe suprafata cimitirului. Gratie acestui pumn de tarana, cimitirul a dobandit reputatia de pamant sfant, potrivit pentru a asigura odihna vesnica in asteptarea zilei invierii. Numai ca invierea invocata in Cartea Sfanta nu vine dupa dorinta muritorului celui pacatos…
40.000 de schelete
In 1348, ciuma neagra a lovit cu o virulenta fara precedent Boemia, in acel an peste 30.000 de localnici aflandu-si ultimul drum spre cimitirul apartinator de sus-mentionata biserica. Apoi, dupa cruciadele impotriva husitilor (1421), manastirea a fost devastata, abatia arsa, iar o parte din cimitir a fost desfiintata pentru a se construi in loc o biserica gotica si scheletele deshumate au fost dezmembrate si asezate in capela funerara astfel incat sa formeze piramide simbolizand Moartea care loveste fara sa aleaga. Micile movile de oase au ramas astfel timp de doua secole, pana la finele veacului al 18-lea, cand aici s-a realizat o reconstructie in stil baroc. Acum, in aceasta epoca, a aparut ideea utilizarii osemintelor ca obiecte decorative de baza in arhitectura, datorita unui anume František Rint. Astazi, vizitatorii pot vedea aici (si – de ce nu? – pot admira) lustre, numeroase ghirlande, piramide si multe alte obiecte ornamentale – toate realizate din scheletele a peste 40.000 de defuncti.
* * *
Din punct de vedere patrimonial si istoric, Kutna-Hora este relativ cunoscut datorita foarte bogatelor sale mine de argint exploatate incepand cu secolul 10 pana prin secolul 15. Se estimeaza ca o treime din productia de argint medievala provenea din aceste mine, care au permis construirea mai multor edificii europene ce se regasesc astazi inscrise in patrimoniul mondial UNESCO. Intre ele, capela de oase din Sedlec figureaza si ea, incepand din anul 1995.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii