In mijlocul orasului Bangkok, se inalta o multime de cladiri sacre, acestea constituind de fapt centrul spiritual al intregii tari – Regatul Thailandei. Principalul templu a fost consacrat in 1782 lui Buddha de Smarald, asezamântul fiind cunoscut sub numele Wat Phra Keo. Intregul complex sacru contine sanctuare imbracate in sticla reflectorizanta si mozaic viu colorat, dând impresia unui tinut de basm. Intrarile sunt pazite de yaksha, creaturi gigantice cu nas turtit, ochi inspaimântatori si colti puternici, indreptati spre eventualii agresori.
Printre ei apare naga, sarpele mitologic, si siluetele unor kinnari, fapturi jumatate femei, jumatate pasari. Tot aici se afla si garuda, o creatura inaripata cu tors de om, cap si picioare de pasare, devenita emblema Thailandei. Cel mai venerat obiect din templu ramâne Buddha de Smarald, stând cu picioarele incrucisate in vârful unul altar din sanctuarul principal,aflat in partea de sud a complexului. Este o statuie mica de jad,
considerata talismanul protector al intregii tari. Statuia a fostdescoperita
in 1436 intr-un Chedi – monument cu cupola in care se pastreaza relicve – in-tr-un oras din nordul tarii. Ea a iesit la lumina când cupola respectiva a fost crapata de un fulger si, imediat, un rege din apropiere a ordonatca statuia sa fie adusa in cetatea sa.
Elefantul care transporta pretiosul obiect s-a indreptat spre sud oprindu-se in alt loc. Vazând in aceasta un semn, regele a construit un templu in jurul ei. Ulterior statuia a fost transferata la Chiang Mai de unde a fost furata de invadatorii din Laos. In anul 1758 a fost recuperata de generalul Chakkri care i-a urmat la tron regelui Taksin, primind numele Rama I. El a pus bazele dinastiei Chakkri care este si astazi la putere in Thailanda si a initiat construirea orasului Bangkok cu palatul regal si Wat Phra Keo in centru.
In 1784 o procesiune impresionanta a adus statuia in sanctuar si a asezat-o pe un tron cu baldachin, in vârful unui altar stralucitor care se ridica in trepte pâna la inaltimea de 10 metri. Altarul este imbracat in mozaic albastru si este plasat pe o platforma impodobita cu garuda aurii si serpi naga. Pelerinii, care se descalta la intrare, poarta ofrande de flori si tamâie, se asaza pe pardoseala de marmura, aprind betisoare parfumate si pun flori in fata fiecarui altar la care se inchina.
Majoritatea credinciosilor se opresc in fata micului Buddha, imbracat in unul din cele trei costume aurite care ii sunt schimbate dupa anotimp. Deasupra capului sau sunt suprapuse mai multe umbrele, din ce in ce mai mici. In jurul sau se afla o serie de obiecte de aur: sfesnice, candele, cupe dar mica statuie verde reuseste sa eclipseze totul. In exteriorul sanctuarului, pe o platforma inalta de marmura, sunt aliniate Chedi de Aur alaturi de Mondop sau biblioteca si Panteonul Regal. Faimosul Chedi de aici a fost construit in timpul lui Rama al IV-lea (1851-1868) si se spune ca adaposteste o parte din sternul lui Buddha.
Curtile interioare sunt inconjurate de galerii, impodobite cu 170 de fresce pictate, ilustrând poemul epic Ramakien, o versiune thai a epopeei hinduse Ramayana, scrisa cu mai bine de 2000 de ani in urma.Totul indeamna la meditatie dar nimic nu poate fi comparat cu fascinatia pe care o exercita asupra fiecaruia care paseste aici micul Buddha de Smarald. Invaluit intr-o lumina stranie, inchis in caseta lui de sticla, creeaza un efect magic, polarizând gânduri si sentimente, multe suflete regasindu-se pe sine in ciuda haosului din jur.
Comentarii