Dupa expeditia antropologului Claude Levi-Strauss din 1938 in Mato Grosso (Brazilia) unde a poposit timp indelungat pentru a studia cultura comunitatii nambikwara, prezentata in celebra sa carte "Tropicele triste" (1955), numerosi antropologi, sociologi, reporteri etc. au refacut traseul parcurs de cel mai important, in acea vreme, specialist in studiul diversitatii culturilor, traversand mlastini si paduri misunand de animale periculoase pentru a ajunge in rezervatia unde convietuiesc membrii comunitatii.
Unul dintre cei mai renumiti fotoreporteri care i-a vizitat este francezul Pierre de Vallombreuse, care a realizat peste 130.000 de imagini in diverse locuri din lume (este vorba de cele selectate), marturii ale modului de viata al celor aproximativ 40 de triburi contactate, amenintate cu disparitia. Si, evident, numeroase fotografii din rezervatia populatiei nambikwara.
* * *
Antropologul a prezis disparitia, in urmatorii zeci de ani, a acestei comunitati dar, din fericire, aceasta a supravietuit, numarul populatiei nedepasind insa 1000 de indivizi.
Altadata nomazi, indienii, nambikwara s-au stabilit in jungla Braziliei, devenind pastori si agricultori, cultivand in special porumb si soia. Acum duc o viata relativ moderna, in urma contactelor permanente cu cei din orase. Si-au construit case confortabile, pe care sunt instalate antene parabolice, in curtile lor au aparut motociclete si, in unele cazuri, masini. A fost construita si o scoala in care copiii invata, nu fara efort si oarecare dezinteres, predarea facandu-se in limba traditionala si in portugheza.
O populatie de origine "divina"
Misteriosii nomazi rabari din India continua sa faca obiectul multiplelor studii ale cercetatorilor dintre numeroase tari ale lumii. O mare parte dintre etnologi ii considera stramosi ai tiganilor, altii, ai tuaregilor (conform traditiei, rabarii s-au considerat a fi de origine divina), dupa ce au studiat muzica, arta, indeletnicirile, comportamentul acestora, in vreme ce expertii in antropologie si fiziologie s-au concentrat asupra unor caracteristici morfologice. Azi, traiesc in marginea societatii indiene, o mare parte dintre ei migrand pe alte continente, suportand insa consecintele discriminarii.
Se presupune ca ar fi originari din Sindh (Afganistan). Intr-una din legendele rabarilor apare un personaj stravechi, raja de Jaysalmar, care s-a indragostit de cea mai frumoasa fata din tribul sau. Parintii n-au consimtit insa sa o ia in casatorie. Plin de manie, raja a semanat teroare in trib, ucigand o parte din semenii sai. Ceilalti, inspaimantati, au parasit satul intr-o noapte pentru a se raspandi in diverse locuri ale Indiei pe care, de zeci de ani, o strabat in lung si in lat cu turmele lor in cautare de pasuni, din ce in ce mai rare din cauza fenomenului de desertificare.
DORIN MARAN
Comentarii