Elitele din societatea romana antica isi consacrau 2-3 ore pe zi pentru infrumusetare si tinuta. Un adevarat ceremonial in care erau implicati sclavi specializati in coafura, machiaj, de care beneficiau atat femeile cat si barbatii.
Parfumuri si creme
Esentele, din petale de trandafiri, din iris, mir, amestecate cu ulei, se aplicau pe corp si pe par. Erau pastrate in flacoane din ceramica fina cu toarte metalice. Tenul trebuia sa fie neted, luminos. Cea mai eficace crema pe care o foloseau se obtinea din doua livre de orz libian decojit, doua linguri de faina macinata fin si zece oua. Dupa ce compozitia era uscata, se adauga o lingura de pulbere din coarne de cerb. Se amesteca totul indelung, se dadea prin sita fina apoi se omogeniza cu ulei aromat. O alta crema se obtinea din 12 bulbi de narcisa zdrobiti in mojar din marmura, doua uncii de guma arabica, doua de faina de Toscana si 10-12 uncii de miere.
Machiaj
Pe pielea improspatata, catifelata, se aplica exagerat fond de ten care sa o puna intens in valoare, sa confere prestanta chipului. Se aplica un fond de ten alb, din pudra de creta sau ceruza. Pleoapele erau machiate cu un pigment negru, sprancenele cu galben, care se aplica si in prelungirea ochilor, spre tample, pometii cu rosu, buzele cu un ruj roz. Fiecare culoare, dincolo de miza estetica, avea o valoare simbolica. Rosul evoca viata, galbenul, bogatia, rozul, tineretea si puritatea…
Coafura
Era variata si se incadra modei diverselor epoci. Cele mai agreate erau coafurile-coc, practicate in ultimele decenii ale Republicii. Odata cu instaurarea imperiului se impune moda coafurilor sofisticate, "sculpturale", cozile impletite subtire sau gros fiind aranjate in coc. Evident, realizarea unui asemenea esafodaj necesita timp. Adesea erau folosite perucile. In secolul al II-lea, femeile sunt atrase de o noua moda, cea a bandourilor ondulate care incadrau fata.
Vestimentatia femeilor
Piesele tipice erau compuse dintr-o rochie cu o textura fina din lana, petrecuta pe mijloc cu o centura, peste care se purta o tunica. In timpul tranzitiei de la republica la imperiu, lana este inlocuita cu bumbac sau in. Tesaturile erau colorate iar vesmintele, brodate. In urma contactelor comerciale cu China, matasea devine cel mai de pret material folosit in confectionarea vesmintelor, culoarea cea mai agreata fiind rosul.
Toga
Era purtata atat de cei aflati la putere cat si de cetatenii care aveau atributii civile. Desfasurata, avea aproximativ 5 metri lungime. Pentru aranjarea pliurilor era nevoie de rafinament si dexteritate. Totul era insa calculat. Senatorii, de pilda, purtau o toga speciala, tivita cu fasii de purpura al caror aranjament sugera functiile acestora, iar imparatul, toga rosie.
Oglinda
Era confectionata dintr-o fata metalica, perfect slefuita, si un revers ornamentat cu diverse figuri stilizate, realizate prin incizii, si reliefuri care evocau scene mitologice.
Bijuterii
Erau esantioane indispensabile. Femeile purtau cercei, coliere, bratari, inele, diadema; barbatii, doar inele. Totul era din aur si pietre pretioase. O bijuterie utila care fixa tunica la nivelul umarului era fibula din aur, perfect cizelata, si ornamentata.
DORIN MARAN
Comentarii