Aflata in judetul Gorj, la Bumbesti-Jiu, Manastirea Lainici are hramurile "Intrarea in Biserica a Maicii Domnului" pentru biserica veche si "Izvorul Tamaduirii" pentru biserica noua. Dupa unii cercetatori termenul "Lainici" ar putea proveni de la numele unui trib geto-dacic, al lailor, iar dupa altii din greaca veche, de la cuvantul "lainos" insemnand (trecatoare) "de piatra".
Traditia spune ca in secolul al IV-lea Nicodim de la Tismana a construit un schit de lemn, distrus in secolul al XVIII-lea de generalul Bucov din porunca Mariei Teresa. Prima atestare documentara dateaza de la sfarsitul secolului al XVIII-lea cand schimnicul Atanasie vine aici pentru a reorganiza viata monahala. In 1784 el reuseste sa adune o obste de 50 de monahi si dupa moartea sa, cativa boieri din Targu Jiu construiesc intre 1810 si 1817 actuala biserica din zid, cu hramul "Intrarea in Biserica a Maicii Domnului". Portretele lor sunt pictate in pridvorul bisericii.
La manastirea Lainici s-a adapostit o vreme Tudor Vladimirescu, deghizat in calugar. Era urmarit de turci pentru ca luptase impotriva lor in razboiul ruso-turc si, afland de ascunzatoare, prigonitorii lui au devastat biserica si i-au taiat capul monahului Maxim. Aici a fost adus Cuviosul Irodion Ionescu, pe care Sfantul Ierarh Calinic l-a numit pentru activitatea lui prodigioasa, "Luceafarul Lainicilor".
In timpul Razboiului de Independenta, monahii au plecat din manastire pentru a ingriji ranitii de pe front, ramanand pe loc numai doi pentru ingrijirea locasului. Acesta a avut mult de suferit in timpul Primului Razboi Mondial, cand trupele germane au intrat calare in biserica, au jefuit-o, i-au topit clopotele pentru a face gloante, au devastat cimitirul si i-au ars arhiva.
In 1921 a venit la manastire un grup de sase calugari avandu-l in frunte pe Cuviosul Visarion Toia. Ei au ridicat din ruine manastirea si au introdus reguli de functionare ascetice, asemanatoare celor de la Manastirea Frasinei de unde veneau. Locasul a capatat un meritat prestigiul dar in 1957 viata duhovniceasca a fost tulburata de cei care lucrau la modernizarea soselei si a liniei ferate.
Au fost construite peste tot baraci si linistea s-a reinstalat abia in 1957. In 1961 manastirea este desfiintata, cladirile anexa ramanand drept case de oaspeti in vreme ce biserica este inchisa pana in 1970, permitandu-se slujbe doar la sarbatori.
In 1975 se aduc imbunatatiri la viata manastirii si in 1984 biserica si cladirile din jur sunt renovate. Dupa 1989 este pusa temelia unei noi biserici. Aceasta este construita pe doua niveluri. Cel de deasupra este in forma de cruce cu abside adanci, catapeteasma de stejar sculptat, pridvor deschis, sprijinit de coloane, o turla deschisa, octogonala, pe naos si alte doua deasupra pronaosului, ferestre ornamentate cu chenare de piatra. Biserica de la subsol evoca "biserica din catacombe", respectiv inceputurile crestinismului, pana la Edictul de la Milano din 313.
Biserica veche este in forma de corabie, cu o catapeteasma de zid captusita cu lemn sculptat. Are o turla patrata si un pridvor cu coloane care a fost inchis cu geamuri. Pictura a fost realizata in fresca de diaconul Mihai Zugravul ajutat de mesterii Constantin Zugravul, Anghel si Ion. La 10 aprilie 2009 s-au descoperit moastele duhovnicului Sfantului Calinic, Sfantul Cuvios Irodion Ionescu, care a fost apoi canonizat de Biserica Ortodoxa.
IRINA STOICA
Comentarii