Celebru de veacuri in intreaga lume, orasul-laguna al Italiei – Venetia – cu certitudine nu are egal in valoare istorica, arhitecturala si artistica.
Daca stralucitorul oras din sudul „batranului continent” isi etaleaza cu mandrie justificata panoplia cu cladiri plutitoare pe cele peste o suta de mici insule despartite de canale navigabile, undeva la nord, mai apropiat de tinuturile austere ale scandinavilor, micul sat olandez Giethoorn ii asteapta pe vizitatorii care doresc sa exploreze „Venetia Tarilor de Jos”.
Evadare in basm
Situat la 95 de km de Amsterdam, satul nu are de oferit plimbari romantice cu gondola, nici nu se coloreaza mistuitor in festivaluri cu masti seducatoare si costume de epoca pline de stralucire, dar farmecul sau are darul de a cuceri pe orice om indragostit de frumos.
Istoria satului incepe in jurul anului 1230, cand a fost fondat de fugarii mediteraneeni (flagelanti) care au gasit aici numeroase coarne de capre salbatice, victime ale potopului din anul 1170. Acesta a fost motivul pentru care satul s-a numit initial Geytenhorn (coarne de capra), schimbat ulterior in Giethoorn.
Infiintat ca o asezare pentru muncitorii care extrageau turba, Giethoorn a avut destinul sub semnul acestei munci deloc usoare, datorita careia au fost sculptate malurile iazurilor si lacurilor din zona.
S-au construit apoi case pe insulele astfel rezultate, care au fost conectate prin poduri si accesibile doar pe jos sau cu barcile.
Astazi, fermele, resedintele si atractiile turistice din Giethoorn sunt conectate doar prin micile poduri de lemn vechi de secole, pe care vizitatorii le pot traversa cu piciorul sau cu bicicleta. La fel ca in Venetia, cea mai mare parte a transportului din Giethoorn se face pe caile sale navigabile.
Satul este un teritoriu de basm, cu acel farmec de asezare mica, linistita care ofera promisiunea si libertatea de a face multe lucruri pentru care pana acum nu au existat inca resurse. Un loc relaxant, pitoresc, situat in provincia Overijssel, la mai putin de doua ore de Amsterdam, ceea ce il face locul perfect pentru a petrece un week-end departe de oras.
Satul fara drumuri
Giethoorn are doar putin peste 2.600 de locuitori, insa acestia sunt permanent coplesiti de oaspeti veniti din toate colturile lumii. Asiaticii au o fascinatie deosebita pentru feericele locuri, in jur de 200.000 de persoane sosind aici in fiecare an. Toata lumea se supune unei situatii oarecum ciudate: localnicii si cei sositi cu autoturismul propriu trebuie sa si-l lase intr-o parcare de la marginea localitatii, intrucat in sat nu exista drumuri.
Turistii au diverse optiuni agreabile, care permit desfatarea „la pas” cu tot ce ofera acest mic Paradis: fie pe jos, fie cu bicicleta – situatii in care se poate trece de pe o insula pe alta pe podurile de lemn arcuite deasupra canalelor sau, cel mai frecvent folosita, varianta lunecarii cu barca pe micile canale marginite, pe toata lungimea lor, de borduri din lemn. Un detaliu interesant consta in utilizarea asa-numitelor „barci-soapte”, ale caror motoare scot un sunet scazut in intensitate, care sa nu tulbure frumusetea plimbarii si linistea locurilor.
Giethoorn nu e insa o localitate amortita intr-o somnolenta odihnitoare. Deseori exista o adevarata vanzoleala umana, atat pe canale cu aer boem, cat si in zonele cu mici cafenele, restaurante, dar si cu muzee si hosteluri.
O parte din casele satului pastreaza arhitectura locala specifica secolelor XVIII-XIX, cu superbele acoperisuri de paie si mult lemn in structura. Iar ca o intregire obligatorie a idilicului cadru, nu puteau lipsi cascadele de flori multicolore ce se intalnesc aproape la tot pasul, vegetatie naturala de apa deschisa – „De wieden”, precum si lebedele ori ratele ce par a insoti oaspetii aflati in sejur.
Giethoorn merita cu prisosinta atentia din partea oricui poate ajunge aici, chiar daca nu va intalni aerul de noblete si opulenta, dospita cu folos de-a lungul istoriei, din laguna italiana. Muzeele, fermele piscicole si sumedenia de locuri de cazare in casute traditionale au dezvoltat remarcabil industria turistica din aceasta zona.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii