Chaco Canyon este un ansamblu compus din 3600 de situri arheologice aflate in sud-vestul SUA, in New Mexico, care apartin culturii anasazi. O raspântie comerciala si un centru religios care au atins apogeul in secolele IX-XIII. In 1907, Chaco Canyon devine monument national. Istoria poporului anasazi ramâne enigmatica, in conditiile in care nu exista documente scrise.
Studiile arheologice permit totusi identificarea unor faze cronologice cu date aproximative. Aceasta regiune a fost ocupata intre anii 5500 i.Ch. – 400 d.Ch. de populatiile sohara. Anasazii s-au instalat in aceste locuri muntoase si semiaride in secolul VIII d.Ch. Dezvoltarea agriculturii, a culturilor de bumbac, in special, constructia de case din caramida arsa pe falezele marilor canioane sunt principalele lor preocupari.
Incepând cu anii 1300, anasazii se refugiaza in Valea Rio Grande si in centrul actualului stat Arizona, urmele lor disparând la sosirea europenilor. Cauzele acestui exod nu se cunosc. O schimbare a climei care ar fi amenintat recoltele? O erodare a solului? O crestere a densitatii demografice? Aparitia unor probleme politice? A unor razboaie care au ruinat regiunea? In absenta unor documente scrise e foarte greu sa se raspunda la aceste intrebari.
Situri arheologice
Parcul Chaco Canyon ocupa partea de sud-vest a platoului Colorado. Aici e situat situl Pueblo Bonito, in care se afla ruinele unor constructii, unele cu 4 si 5 etaje, piete, drumuri… Pietele, denumite kivas, au servit la un moment dat ceremoniilor religioase. Populatiile anasazi isi construiau o parte din sate in situri adapostite de impozantele faleze. Locuintele erau sapate in peretii giganticelor canioane, ceea ce le proteja de intemperii, de frig sau de canicula. Pe de alta parte, erau protejate in eventualitatea unor atacuri. Dezavantajul il constituia departarea de culturile agricole. Cei care le-au construit in aceste locuri inaccesibile au dat dovada de un curaj si o perseverenta iesite din comun, fara sa recurga la animale de povara si nici la unelte metalice!
Agricultori, artizani, armurieri
Societatea s-a dezvoltat ca urmare a dezvoltarii agriculturii si a mestesugurilor. Bumbacul, un produs vegetal de prima mâna, era folosit pentru paturi si vesminte. Erau folosite insa si alte fibre vegetale (yucca) sau materii de origine animala (piele, blana). Indienii purtau sandale si mocasini si probabil cizme adaptate la zapada iernii. Artizanii confectionau bijuterii (cercei, bratari, brose), piepteni din lemn, os, coral, piatra (turcoaz), instrumente muzicale (fluiere din os, de pilda) sau figurine de mici dimensiuni, dar mai ales obiecte de uz gospodaresc.
Cosuri din rachita, yucca, diverse obiecte din ceramica: boluri, urcioare, linguri etc., instrumente de tesut bumbacul, ace de cusut din os, frânghii. Nu lipseau, fireste, armele: arcuri, sageti, cutite din obsidian, topoare din fibrolit sau linonit. Cel mai mare centru comercial din Chaco Canyon, care in opinia unor istorici ar fi fost si un loc de pelerinaj pentru locuitorii din imprejurimi, era Pueblo Bonito, strabatut de drumuri ce legau aproximativ 100 de sate din bazinul San Yuan.
DORIN MARAN
Comentarii