Analiza firelor de par ale unor corpuri de copii incasi sacrificati in urma cu sase secole a scos in evidenta faptul ca acestia consumasera, cu cateva luni inainte de ceremonia sacrificiala, frunze de coca si alcool. In anul 1999 au fost descoperite intr-o cavitate sapata in pamantul inghetat din varful muntelui vulcanic Llullaillaco – la o altitudine de 6760 de metri – aflat la granita dintre Peru si Argentina, trei corpuri ale unor copii incasi (doua fete si un baiat in varsta de 5, 13 si, respectiv, 4 ani) aflate intr-o excelenta stare de conservare. Nu a fost o premiera; incepand cu anul 1954 in aceeasi zona au fost exhumate corpurile inghetate a unui numar de 15 copii, aflate acum in diverse muzee, majoritatea fiind expuse in Muzeul de antropologie din Salta, Argentina.
Reexaminarea recenta a celor trei corpuri a pus in evidenta prezenta in firele de par a urmelor de coca si de alcool distilat din porumb fermentat, consumate in cantitati importante cu cateva luni inainte de a fi sacrificati pentru a fi oferiti zeilor care salasluiau in munti. Incasii aveau nevoie de protectia lor pentru a supravietui in timpul cutremurelor si a eruptiilor vulcanului Llullaillaco care se produceau frecvent (Cutremurele afectau o mare parte a imperiului incas care se intindea de-a lungul Anzilor Cordilieri pe o distanta de 3000 de kilometri). Analizele au mai relevat faptul ca in lunile premergatoare sacrificiilor, copiii erau hraniti cu un excedent de carne si de preparate din porumb.
Acestia erau alesi cu cateva luni inainte de a fi sacrificati din randul celor mai sanatosi si mai frumosi copii, pentru a fi pe placul zeilor. De ce fusesera drogati in tot acest timp, avand in vedere faptul ca anestezicele isi faceau efectul cu putin timp inaintea executiei? Un paradox? O practica ritualica? Un mod de a atenua spaimele copiilor, in cazul in care acestia stiau care va fi destinul lor? In timpul inhumarii, asociate unei ceremonii in care zeii erau implorati sa accepte ofrandele si sa asigure protectie populatiilor incase, in jurul corpurilor erau dispuse obiecte din argint, figurine din argila si cochilii.
Arta primilor agricultori
O comoara preistorica, compusa din 85 de obiecte, descoperita intr-un sit din Belica, Serbia, a pus in evidenta arta deosebit de rafinata a unor artisti plastici. Cu aproximativ 8000 de ani in urma, o parte a continentului european a fost colonizata de populatii care au migrat din Orientul Apropiat. Au devenit agricultori si crescatori de animale – primii din Europa. Prezenta lor a fost relevanta prin maiestria artistica, asa cum o dovedesc statuetele de mici dimensiuni, care nu depasesc 7 centimetri in inaltime, reprezentand femei, animale, astre sau… organe sexuale.
Cele 85 de lucrari plastice (printre ele figureaza si pietricele fasonate cu incizii geometrice, folosite ca pandantive) au fost realizate din piatra fin sefuita, jadeit, nefrit, marmura, argila si oase de animale. Specialistii care le examineaza sunt inmarmuriti. Cele mai multe sunt adevarate opere de arta. Viziunea artistica, stilizarea deosebit de expresiva, incarcatura simbolica, rafinamentul de care au dat dovada artistii in redarea unor detalii le apropie de arta moderna. Cele mai multe lucrari sunt de culoare verde, pentru a accentua ideea fertilitatii.
Este vorba, fara indoiala de obiecte ritualice dar informatiile aferente lipsesc. Specialisti germani si sarbi continua sa le studieze, urmand ca anul viitor, acest ansamblu, cel mai valoros din punct de vedere artistic de acest gen din neolitic descoperit in Europa, sa fie expus in Muzeul de antropologie din Belgrad.
DORIN MARAN
Comentarii