Am prezentat in numarul precedent cateva curiozitati legate de corpul uman in conditiile in care acesta se afla in spatiul cosmic. Studiile respective s-au realizat cu participarea astronautilor de pe statia spatiala internationala – ISS si nu au vizat doar omul, ci si fenomene ce ne sunt apropiate, insa care „afara” se schimba in mod surprinzator.
Despre inima, urechi si talpi
ISS navigheaza in conditiile a ceea ce oamenii de stiinta numesc microgravitatie, unde astronautii nu isi folosesc picioarele ca… sa mearga. De aceea, dupa doua-trei luni petrecute in spatiul cosmic, zona boltei plantare devine tot mai moale, iar pielea incepe sa se exfolieze. Pentru a nu se raspandi in interiorul statiei resturile de piele „moarta”, li se recomanda astronautilor sa isi scoata sosetele cat mai lent posibil si asta in dreptul unei guri de aerisire, care sa aspire aceste reziduuri.
Trebuie spus totusi ca, in pofida antrenamentelor deosebit de dure ce preced selectionarea la fel de dura a celor care vor evolua, efectiv, in afara Pamantului, in primele doua-trei zile petrecute in Cosmos, organismul acestor oameni cu totul deosebiti sufera destul de mult din pricina asa-numitului „rau de spatiu” sau „sindrom de adaptare la spatiu” (comparabil cu binecunoscutul „rau de mare”): greata, vomismente, dezorientare etc.
Mai mult decat atat, in imponderabilitate inima astronautului creste in marime cu pana la 10%! In absenta gravitatiei, celulele acesteia par a se reorganiza intr-un mod diferit de cel cunoscut, dar efectele fenomenului asupra sanatatii cardiac raman inca necunoscute, mai ales ca, la intoarcerea pe Pamant, inima revine la forma sa normala.
Saisprezece „rasarituri” pe zi!
Ei, bine, da: vorbim despre rasarituri de soare si despre cele 24 de ore ale unei zile terestre! Numai ca in afara Planetei Albastre lucrurile se petrec oarecum altfel decat le vedem noi, cei care traim – la propriu! – cu picioarele pe pamant. ISS se deplaseaza cu viteza de 28.000 km/h si inconjoara Terra de 16 ori in 24 de ore. Aceasta este explicatia motivului pentru care astronautii „asista” la un rasarit de soare la fiecare 90 de minute! Pare foarte spectaculos, insa pentru orice om fenomenul inseamna o bulversare profunda a ciclului de somn, astfel ca o mare parte din „spationauti” recurg la somnifere pentru a se putea odihni cat de cat.
Despre ceea ce se petrece – absolut firesc, totusi neobisnuit pentru noi, pamantenii – intr-o statie spatiala se pot mentiona foarte multe lucruri senzationale. De pilda, intr-un mediu precum cel din ISS lichidele iau forma de sfera, iar daca aceasta sfera e compusa din apa si cade pe o suprafata hidrofoba (care respinge apa), este impinsa inapoi. Un fel de… ping-pong cu picatura de apa. Experiment realizat, de altfel, de astronautul Scott Kelly, care s-a folosit de doua rachete acoperite cu un material hidrofob.
Iar la acest capitol absolut uimitor, al conditiilor speciale de viata in exteriorul Pamantului (fiindca de mancat, orice om trebuie sa manance, nu?) va mai oferim o informatie referitoare la doua banale, ingrediente terestre, insa indispensabile pentru marea noastra majoritate: sarea si piperul.
Acestea sunt utilizate sub forma lichida, motivatia fiind destul de simpla, dar surprinzatoare, totodata: daca ar fi pudra, ca pe Terra, ar incepe sa pluteasca inainte de a se aseza, eventual, pe mancare, ar irita narile astronautilor si ar astupa instalatiile de aerisire ale statiei spatiale. Trebuie sa recunoastem: si lumea cosmica, nu doar cea strict pamanteana, este plina de „minuni”!
ADRIAN-NICOLAE POPESCUc
Comentarii