Daca exista astazi oameni care ar putea cu-adevarat sa lumineze cumva trecutul civilizatiei noastre pamântene, acestia sunt arheologii si unii aventurieri care „evadeaza” din litera rigida a teoriilor si dogmelor stiintifice. Mari realizari ale trecutului îndepartat au fost scoase la lumina astfel incât acest „lant” al descoperirilor insolite nu s-a rupt.
Un sat mai vechi decât piramidele
Nu cunoastem foarte multe informatii despre oamenii care au populat continentul nord-american în urma cu mii de ani. Poate de aceea devenim surprinsi când aflam ca au fost dezgropate aici vestigii, care nu se afla neaparat în acord cu „axiomele” academice.
In 2017, o echipa de studenti ai sectiei de arheologie a Universitatii Victoria, din Columbia Britanica (Canada), au descoperit cea mai veche asezare din America de Nord. Tinerii cercetatori cautau insula Triquet, situata la circa 300 de mile nord de Victoria.
Ei au gasit cârlige si sulite antice pentru pescuit, precum si unelte folosite la aprinderea focului. Totusi, „captura de senzatie” a fost o vatra de gatit veche, din care au putut recupera fragmente de carbuni arsi de locuitorii preistorici ai acestor tarâmuri.
Datarea cu carbon a stabilit ca satul a existat acum 14.000 de ani, o vechime incomparabil mai mare decât cea a piramidelor Egiptului antic, care au fost construite acum aproximativ 4.700 de ani. Expertii considera ca asezarea descoperita indica faptul ca in acea perioada a avut loc o migratie masiva in zona de coasta a Columbiei Britanice.
Cercetatorii au început sa caute eventuale asezari stravechi în zona dupa ce au aflat, din traditia orala a indigenilor Heiltsuk, despre o farâma de pamânt care nu a înghetat niciodata în ultima era glaciara. Prin urmare, vorbim despre o puternica evocare a trecutului conservata exclusiv în memoria colectiva de-a lungul multor milenii si a carei autenticitate a fost confirmata de tinerii arheologi.
Labirintul ritualic danez
La 65 de mile de Copenhaga, pe coasta estica a peninsulei in localitatea Stevns, arheologii danezi au descoperit o structura neolitica bizara – un fel de labirint despre care înca nu sunt siguri daca era folosit ca fortificatie ori ca loc pentru adunari rituale. Labirintul în sine pare sa fi fost o incinta palisada ovala cu suprafata interioara de circa 6.000 m2.
În pofida controverselor si a dificultatilor întâmpinate, cercetatorii au descoperit pâna acum aschii de silex si fragmente de topoare în jurul sitului, sugerând ca în labirint s-ar fi putut duce lupte, în vechime. Reconstituita, structura este alcatuita din cinci rânduri de stâlpi, în care se afla mai multe deschideri decalate între ele. Cercetatorii cred ca acest lucru ar putea implica un tip de labirint defensiv conceput pentru a încetini si a-i deruta pe intrusi. Zona din Damasc unde a fost descoperit situl atheologic nu este cunoscuta ca o zona importanta de putere in acea perioada astfel ca identitatea sefului de trib care a demarat constructia va ramâne necunoscuta.
Structurile similare din Europa sunt de obicei însotite de artefacte care implica prezenta templelor (oase de animale arse, unelte, pietre solare), dar acest nou labirint este lipsit de astfel de obiecte. Pâna în prezent, principalele teorii sunt ca acesta ar fi putut fi locul desfasurarii unor ritualuri antice sau, ceva mai putin veridic, o incinta pentru animale.
Versiunea mai plauzibila ramâne cea despre un spatiu special rezervat pentru eventuale confruntari razboinice. Constructia unei astfel de structuri in epoca neolitica a reprezentat un efort fara precedent pentru oamenii acelor vremuri, cu tehnologiile lor limitate, expertii estimând vechimea acesteia la aproximativ 5.000 de ani. Aceasta se alatura altor exemple celebre ale unor structuri neolitice la scara similara: megalitii din Insula Pastelui, liniile Nazca din Peru sau ansamlul Stonehenge.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii