Arthuromania nu constituie o noutate, fenomenul situandu-se in secolul XIII. Aventurile prestigiosului suveran pasioneaza multimile: intre anii 1200 si 1600 povestile despre regele Arthur sunt traduse in engleza, scotiana, franceza, italiana, portugheza, provensala, islandeza, elvetiana, suedeza, daneza, greaca, turca, rusa… chiar si in yiddish! Despre ce vorbesc ele?
Despre faptul ca Arthur era rege al Bretaniei (Anglia actuala) la inceputul Evului Mediu, ca era foarte viteaz si foarte pios, cautator al Graalului, posesor al unei spade miraculoase, Excalibur. Ca manuia cu abilitate armele. Ca a ucis o serie de monstri care populau Pamantul, invadatori barbari care nu-si taiau niciodata parul (saxoni). Ca se intalnea in mod regulat in superbul sau castel din Camelot cu prietenii sai cavaleri in jurul unei mese rotunde. Ca era curtenitor cu doamnele fiind in acelasi timp foarte atasat de superba sa sotie Guenievre. Pe scurt, avea un CV aproape perfect.
Un personaj fara „amprente”
Despre castelul sau nu se stie nimic; nici un indiciu care sa-l identifice. Despre spada sa? Nimic. Doar din descrierile unui autor medieval. Cautarea Graalului? Un truc inventat de calugari. Masa rotunda exista insa si se afla suspendata in ma-rele hol al castelului din Winchester. Dar aceasta masa a fost construita la 900 de ani dupa moartea regelui. A fost Arthur intr-adevar un rege adevarat? Dupa unii istorici, numele sau ar veni din latinul Artorius fiind vorba de un ofiter roman, (Roma a fost integral ocupata de Anglia timp de mai multe secole) un sef de razboi care ar fi luptat impotriva diversilor invadatori. S-au gasit chiar urme ale cartierului sau general. Istoria a fost insa modificata, Artorius devenind rege iar oamenii sai, cavaleri.
O alta pista e cea a lui Riothamus, rege al englezilor din acea epoca, ale carui fapte sunt atestate, un mare numar din ele corespunzand cu cele ale lui Arthur: lupte din Galia, faptul ca a fost tradat de cel caruia i-a incredintat regatul in absenta sa. Riothamus a murit insa prin anul 470. Nu a putut participa, asadar, la unele evenimente esentiale, cum ar fi de pilda, marea victorie atribuita lui Arthur impotriva saxonilor pe muntele Badon, prin anul 500.
S-ar putea vorbi si de un print scotian, un anume Artuir. Pe de alta parte, cariera sa nu e remarcabila. Mai ramane o ipoteza: prezenta anterioara a unui ilustru roman, un anume Lucius Artorius Castus, comandant trimis in nordul tarii pentru a lupta impotriva cotropitorilor scotieni. Dar aceste evenimente s-au derulat prin anul 175. (Va urma)
DORIN MARAN
Comentarii