Pe 17 august 1968, ora 2021, avionul IL-18 al companiei Tarom, care facea cursa Viena-Bucuresti, se afla în apropiere de Oradea, la o altitudine de 7600 de metri, cand, dupa declaratiile capitanului Beniamin Gabarian, declaratii întarite de alti doi colegi din echipaj, la o distanta de circa un kilometru si cu vreo 300 de metri mai sus, a trecut un obiect oval, luminos, care se deplasa cu o mare viteza în sens contrar si emitea o raza verzuie. Au urmarit 10-15 secunde aparitia, care apoi a accelerat si a disparut spre vest. Dimensiunile sale au fost estimate la 2,5-3 metri.
Turnul de control din Viena a confirmat ca pe o raza de 400 de kilometri în jur nu era nici un avion, dar la scurt timp, Gabarian a fost anuntat de aeroportul din Budapesta ca personalul unui avion unguresc al companiei Malev a observat si el, la doua minute si jumatate dupa semnalarea romaneasca, un obiect asemanator care se îndrepta spre vest. Daca a fost acelasi obiect, rezulta ca viteza sa era de 14.000 kilometri pe ora.
În duminica de 18 August 1968, în jurul orei 1300, tehnicianul Emil Barnea (45 ani) se afla, împreuna cu alte trei cunostinte, în Padurea Baciu (situata în imediata apropiere a municipiului Cluj-Napoca). Au vazut cu totii un obiect argintiu, mare, rotund si aplatizat, care se deplasa lent, la mica inaltime, de la NE spre SV. La un moment dat a prins sa straluceasca intens, s-a rasturnat si a accelerat spre înaltimi, pe o directie oblica. Emil Barnea a reusit sa faca în total cinci fotografii, dar în ultimele doua imagini obiectul aparea doar ca un punct ce se pierde în imensitatea cerului.
Dupa verificarile de rigoare ale filmului si apoi ale declaratiilor martorilor, imaginile obtinute de Emil Barnea au fost preluate de agentia „Agerpres” si prezentate atat la televiziune, cat si în presa din întreaga tara. Ele au fost reproduse apoi de numeroase reviste si carti de specialitate din diferite tari. În comentariile respective, setul de fotografii de la Cluj- Napoca a fost apreciat ca una dintre cele mai reusite serii de clisee OZN din întreaga lume, dar si una dintre cele mai importante, datorita aspectelor stiintifice deosebite ridicate de unele detalii relevate pe pelicula fotosensibila.
Chiar o prima analiza a imaginilor a oferit cateva elemente cu totul neobisnuite care au ramas si pana astazi nelamurite. În prima fotografie „farfuria zburatoare” apare ca un obiect avand o carcasa metalica contururile careia sunt bine definite de lumina naturala a soarelui. În a doua imagine apar unele modificari: umbra de pe rebord este nelogica în raport cu directia razelor solare (este in partea de sus) neputand fi vorba de o umbra proiectata de domul obiectului, în timp ce centrul navei aeriene apare confuz. S-a apreciat ca obiectul devenise el însusi stralucitor, intensitatea luminii proprii fiind mai mare decat a luminii solare. Pe cea de-a treia imagine în timp ce domul este întunecat, rebordul continua sa straluceasca.
Dupa cum cititorul poate afla detaliat, din lucrarile lui Florin Gheorghita, Ion Hobana sau Calin Turcu, fotografiile au facut obiectul unor analize efectuate în mai multe tari. Astfel, de exemplu, revista franceza de specialitate Lumieres dans la nuit a supus fotografiile de la Cluj-Napoca unor expertize foarte exigente, înainte de a le publica, transmitandu-le, în acest scop, laboratoarelor belgiene LAET din Bruxelles. Prin buletinul din 12 martie 1970, specialistul G. Delcorps preciza: „Absenta unor probe sesizabile ale unui eventual trucaj si concluziile expertilor precedenti, ma fac sa conchid ca cele doua fotografii aflate la mine prezinta elementele majore ale autenticitatii”.
Ufologul francez F. Lagarde a trimis apoi fotografiile si buletinul, unui expert stiintific. La 28 octombrie 1970, acesta confirma la randu-i urmatoarele: „În legatura cu fotografiile din Romania, am ajuns la aceeasi concluzie ca si dl. Delcorps. Trebuie de asemenea sa ma alatur lui – si nu este pentru prima data – umbrele nu au absolut nimic de-a face cu lumina soarelui”. Fotografiile de la Cluj-Napoca, mult marite, au fost expuse si în holul salii de sedinte la Congresul de ufologie tinut la Acapulco în aprilie 1977. Pe langa cele doua cazuri de mai sus, au existat si numeroase alte rapoarte, care au facut sa se spuna ca în august 1968 în Romania am asistat la „un val de observatii OZN”.
DAN D. FARCAS
Comentarii