La prima vedere, Einstein, Salvador Dali si Syd Barrett, fost membru al legendarei formatii rock Pink Floyd, nu au avut nimic in comun, intrucat ariile lor de interes – fizica, pictura si muzica moderna – au fost foarte diferite una de alta. Si totusi, ar fi posibil sa gasim elemente comune acestor minti unice, care au dat omenirii teoria relativitatii, arta suprarealista si muzica psihedelica? Potrivit unui recent studiu, ar exista un asemenea element: o mutatie genetica, responsabila de o creativitate iesita din comun dar si de declansarea celei mai cumplite boli psihice: schizofrenia.
Descoperirea ar putea explica de ce mutatiile care cresc riscul ca o persoana sa manifeste tulburari psihice precum schizofrenia sau sindromul bipolar s-au pastrat, ba au fost chiar favorizate, de-a lungul evolutiei umane, spune Szabolcs Kéri, cercetator la Universitatea Semmelweis din Budapesta, care a intreprins studiul. Keri a examinat o gena implicata in dezvoltarea creierului, numita neuregulin 1, pe care studii anterioare au legat-o de un risc crescut al aparitiei schizofreniei. Mai mult, o singura mutatie ADN care afecteaza nivelul de proteine al genei neuregulin 1 produsa in creier a fost considerata vinovata de declansarea psihozelor, de tulburarile de memorie si de hipersensibilitatea la critici. Savantul maghiar sustine ca 50% dintre europenii sanatosi au o copie a acestei mutatii, in vreme ce 15% poseda doua copii.
Inteligenta face diferenta
Pentru a stabili cum anume aceste variatii afecteaza creativitatea, Keri a realizat genotipul a 200 adulti care s-au prezentat voluntari la experimentul sau. El le-a dat acestora doua teste de gandire creativa si a tinut cont si de realizarile acestora in domeniul creativitatii – de pilda daca acestia au obtinut vreun patent pentru inventii sau au scris carti, ori au avut alte realizari in domeniul artistic. Concluzia la care s-a ajuns a fost ca oamenii care au doua copii ale mutatiei genei neuregulin 1 – circa 12% dintre participantii la studiu – au obtinut rezultate considerabil mai bune in privinta creativitatii decat voluntarii cu o copie a mutatiei sau cu nici una.
Dar cum anume neuregulin 1 afecteaza creativitatea nu se cunoaste deocamdata. Voluntarii cu doua copii ale mutatiei nu erau mai inclinati decit altii in a poseda asa-numite „trasaturi schizoitipale”, precum paranoia, sabloane verbale ciudate sau sentimente inadecvate. Ceea ce, in opinia lui Keri, ar sugera ca legatura dintre mutatiile genetice si maladiile mintale nu explica intru totul conexiunea cu creativitatea. Cercetatorul maghiar speculeaza ca mutatia afecteaza o regiune cerebrala care guverneaza starile de spirit si comportamentul, numit cortex prefrontal. Aceasta schimbare poate dezlantui, la unele persoane, potentialul creativ, declansand insa la altele deziluzii psihotice. Inteligenta ar putea fi unul dintre factorii care determina daca mutatia genei neuregulin 1 stimuleaza creativitatea sau contribuie la psihoze.
Caci, spre deosebire de voluntarii lui Keri, studii anterioare efectuate de savantul budapestan, pe familii cu istoric de schizofrenie, au relevat ca aceeasi mutatie era asociata cu un nivel scazut de inteligenta si cu simptome psihotice. „Experienta mea clinica ma determina sa cred ca oamenii cu un coeficient ridicat de inteligenta au o capacitate intelectuala crescuta in abordarea experientelor psihotice. Dar nu e de ajuns sa experimentezi sentimentele, trebuie sa le si comunici.”
GABRIEL TUDOR
Comentarii