Calin Turcu (1942-2006) a fost probabil cel mai inimos, cel mai tenace si cel mai prolific cercetator de teren al fenomenului OZN din Romania, sacrificand în acest scop: energie, sanatate, timp si bani. În arhiva sa avea cateva mii de declaratii scrise de martorii oculari ai fenomenului OZN din Romania, ca si multe fotografii si schite, valorificate doar în parte în numeroasele carti pe care le-a publicat. Printre primele cazuri investigate de el a fost cel de langa satul Valea Plopului, comuna Posesti (jud. Prahova). Într-una dintre noptile dintre 2 si 6 septembrie 1972 (nu s-a putut stabili cu precizie data), în jurul orelor 24-01, Vasile Carabus, paznic de noapte la C.A.P. Posesti, a vazut, de pe dealul Tabacioi, un obiect stralucitor, „o stea cu coada” de culoare galbena, traversand cerul, planand si aterizand lin într-o livada aflata la circa 2 kilometri de el, pe dealul „La Odaia”. Nu s-a auzit nici un zgomot, iar obiectul a disparut în scurt timp.
Paznicul, împreuna cu mai multi sateni au cercetat, peste vreo doua zile, locul cu pricina, aflat într-un lan de porumb presarat cu pomi fructiferi. Aici au gasit o zona circulara cu diametrul de 4,5 metri în care toate tulpinele erau rupte la circa un metru de sol. În centrul cercului se gasea un musuroi de pamant, avand în mijloc un orificiu rotund, cilindric, cu diametrul de 12-14 centimetri si adanc de cel putin 2 metri. De la aceasta gaura porneau radial, distantate perfect la 120 grade, trei urme identice de talpici, bine imprimate în sol.
Ulterior aici au venit sute de curiosi si elevi adusi pentru „munci agricole”. Pentru a verifica rumorile care se raspandisera în zona, Calin Turcu, profesor la o scoala din Valenii de Munte (aflat la circa 17 kilometri de Valea Plopului), s-a deplasat, în 29 noiembrie, în acel loc. Pe atunci urmele se vedeau înca destul de bine. Calin Turcu a revenit si ulterior aici, facand numeroase fotografii si stand de vorba cu martorii. El va trimite constatarile sale scriitorului Ion Hobana.
Ca urmare, profesorul Turcu va însoti la Valea Plopului, în zilele urmatoare, specialisti veniti de la „Cercul Stiintific OZN” organizat la Casa de Cultura a Studentilor din Bucuresti, cerc condus de Ion Hobana. Inginerul Justin Capra, din Bucuresti, a constatat cu aceasta ocazie, cu un contor Geiger-Müller, „o crestere substantiala a radioactivitatii de tip gamma în zona centrala a presupusei aterizari”, apoi, în 10 decembrie 1972, un grup de 11 persoane, au facut masuratori, fotografii, prelevari de esantioane de sol si vegetatie, înregistrand pe banda relatarile unor martori, luand declaratii scrise.
Cu acest prilej s-a realizat si un film, care a fost larg difuzat ulterior si a castigat si un premiu. Judecand dupa adancimea urmelor, s-a estimat ca obiectul putea cantari cateva zeci de tone. Solul parea sa fi fost expus la o temperatura ridicata, dar nu la flacara. Obiectul a evitat doua linii de înalta tensiune (135 metri pana la fiecare), ca si trei meri din preajma, aterizand la o distanta egala de ele, fara a le vatama.
A fost prima aterizare a unui obiect zburator neidentificat, atestata si expertizata cat de cat stiintific, în Romania. Calin Turcu a constatat ca, în urmatorii patru ani, pe musuroiul de pamant de la locul aterizarii vegetatia a lipsit cu desavarsire, apoi a fost firava. Profesorul a continuat sa monitorizeze si alte aspecte ale cazului, în ciuda faptului ca în vara anului 1973 doi insi, ramasi neidentificati, i-au facut o vizita si l-au „sfatuit” ca ar fi mai bine pentru el daca nu s-ar mai duce pe acolo.
DAN D. FARCAS
Comentarii