Pe 28 februarie 2011 s-a anuntat ca Arhivele Nationale ale Regatului Unit au desecretizat si au facut publice un nou lot, cuprinzand alte 35 de fisiere, cu 8500 de documente, privind fenomenul OZN. Este continuarea unui proces inceput acum trei ani si care se va incheia, previzibil, in 2012. Documentele acopera un interval de 60 de ani, din 1950 pana aproape de zilele noastre. Ele includ materiale produse de Ministerul Apararii, Ministerul de Externe si pentru Commonwealth, Ministerul de Interne si de Natiunile Unite.
Evenimentul a avut un ecou extraordinar. In cateva zile de la lansare, documentele au fost descarcate de 2,8 milioane de vizitatori ai site-ului. Media a comentat pe larg continutul lor. S-a remarcat ca multe documente militare din perioada 1980-1982 (inclusiv cele privind incidentul privind atrizarea unui OZN in padurea Rendlesham) au fost distruse, in conditiile in care fisiere de anii din jur au supravietuit.
Incidentul din padurea Rendlesham s-a petrecut la baza militara engleza Bentwaters inchiriata Fortelor Aeriene americane. Locotenent colonelul Charles I. Halt, adjunctul comandantului de atunci al bazei militare, a vazut un obiect sferic, luminos, care ar fi lansat raze de lumina catre baza. Prin radiotelefon el a auzit comentarii ale personalului de securitate ca aceste raze ar fi explorat zonele unde erau depozitate bombele nucleare. Un alt ofiter american, responsabil pe atunci cu securitatea armelor nucleare, a confirmat incidentul spunand ca in urma lui doua bombe fusesera ridicate si expediate la baza Kirtland (New Mexico) pentru a fi inspectate. Totusi purtatorul de cuvant al guvernului, Lord Strabolgi, declara ca „Nu exista nimic in masura sa convinga guvernul Majestatii Sale ca ar fi existat fie si o singura vizita a unei nave extraterestre”. Ufologul Robert Hastings se intreba de ce totusi aceste documente au fost inconjurate de atata secret.
Absenta documentelor Rendlesham era cunoscuta inca din anul 2000, dar cei ce raspundeau de documente nu au putut spune nici cand, nici de ce, au fost ele distruse, intrucat nici certificatele de distrugere nu au fost pastrate mai mult de cinci ani. Explicatia oficiala a fost ca ar fi fost contaminate cu azbest prin depozitarea in subsolul vechii cladiri a War Office din Whitehall. La inceput, toate documentele de acest tip, mai vechi de 5 ani, erau sistematic distruse de Ministerul Apararii, spunandu-se ca „nu au valoare istorica”. In felul acesta s-au pierdut toate documentele din 1947-1967. Documentele ulterioare, continand evenimente pana in 1984, au fost incinerate inainte de 1990, deci nu s-ar putea suspecta o reavointa speciala fata de documentele din 1980-1981.
Au supravietuit in schimb fisierele din birourile DI55 si DI52, iar oficialitatile afirma ca in acest birou s-a copiat tot ce era esential din fisierele OZN ale Ministerului Apararii, deci ca, daca in fisierele distruse au fost informatii cu adevarat extraordinare, de pilda privind incidentul Rendlesham, acestea au supravietuit.
S-a mai subliniat ca factorii care au condus la desecretizarea documentelor oficiale OZN in Marea Britanie, dar si in alte tari: Brazilia, Noua Zeelanda, Argentina etc. sunt identici. Serviciile militare si de informatii din toate aceste tari nu au nici un interes in OZN-uri sau in ce cred oamenii despre ele, dar doresc sa se spele pe maini de aceasta „afacere murdara”, transformand OZN-urile in istorie. Adevarul este ca guvernele nu stiu mai mult despre fenomenul OZN si extraterestrii decat omul de pe strada.
Au supravietuit in schimb fisierele din birourile DI55 si DI52, iar oficialitatile afirma ca in acest birou s-a copiat tot ce era esential din fisierele OZN ale Ministerului Apararii, deci ca, daca in fisierele distruse au fost informatii cu adevarat extraordinare, de pilda privind incidentul Rendlesham, acestea au supravietuit.
S-a mai subliniat ca factorii care au condus la desecretizarea documentelor oficiale OZN in Marea Britanie, dar si in alte tari: Brazilia, Noua Zeelanda, Argentina etc. sunt identici. Serviciile militare si de informatii din toate aceste tari nu au nici un interes in OZN-uri sau in ce cred oamenii despre ele, dar doresc sa se spele pe maini de aceasta „afacere murdara”, transformand OZN-urile in istorie. Adevarul este ca guvernele nu stiu mai mult despre fenomenul OZN si extraterestrii decat omul de pe strada.
Exista si alt soi de „desecretizari”. Dupa ce in noiembrie 2010, prin Wikileaks, s-au facut publice 250000 documente guvernamentale americane, mergand inapoi pana in 1960, Julian Assange a declarat ca a fost asaltat de ceea ce el a numit „niste ciudati” care cautau o dovada care sa le confirme convingerile legate de OZN-uri. Scepticii privind presupusele conspiratii secrete OZN au jubilat cand au constatat ca in ciuda cantitatilor masive de documente facute publice prin Wikileaks, si in ciuda unor legende care circula de zeci de ani privind colaborarea dintre oficialitati americane si nepamanteni, cautarile dupa cuvinte cheie precum „vizitatori” sau „ofiteri – extraterestrii”, facute de amatorii de OZN-uri, n-au gasit nici macar o singura aluzie la contacte ale guvernului Statelor Unite cu OZN-uri sau extraterestri.
Una dintre explicatii ar putea fi regula Wikileaks, care prevedea sa fie acceptate doar acele documente care fusesera elaborate cu buna credinta, nu si cele fabricate. In acest fel se eliminau falsurile evidente, cum ar fi intoxicarile privind cooperarea intre guvern si nepamanteni.
DAN D. FARCAS
Comentarii