Rapiti de OZN-uri

          Transformarea psihica a agresatilor
          
          Roberta Colasanti, directoarea programului de cercetare PEER initiat de prof. Mack, analiza în 1999 puternica transformare psihica indusa de o rapire OZN.

          Transformarea psihica a agresatilor
          
          Roberta Colasanti, directoarea programului de cercetare PEER initiat de prof. Mack, analiza în 1999 puternica transformare psihica indusa de o rapire OZN. Daca, într-o prima faza, victimele cred ca au visat ori au înnebunit, pe masura ce afla ca si altii au trecut prin experiente similare, pe masura ce ajung sa înteleaga mai bine cele întâmplate, vine un moment în care parca ar trece un prag. Realitatea cu care au fost obisnuiti pâna atunci se schimba pentru ei în mod iremediabil.
          
          Iubirea pentru tot ce e viu
          
          Urmeaza un proces de transformare, în care cei în cauza se simt din ce în ce mai legati de tot ce este viu în Univers. Daca la început simteau un sentiment de teroare la întâlnirea fapturilor cenusii, dupa un timp, multi rapiti ajung sa vorbeasca despre o conectare cu Divinitatea, cu Sursa, cu Creatorul sau, mai general, cu ceva descris ca o imensa Iubire. Subiectii încep sa-si cântareasca faptele în concordanta cu ceea ce cred ca „Sursa” asteapta de la ei. Unii ajung chiar la stari depresive, constatând ca si-au irosit o buna parte din viata pe nimicuri.
          Ceea ce urmeaza, este o faza numita de Colasanti „integrare”. Ea se manifesta adesea prin schimbarea profesiei, cei în cauza îndreptându-se spre domenii care tin de ajutorarea semenilor (de pilda, prin medicina), spre ecologie etc. Urmeaza o „acceptare” a experientei traite, în care, asa cum spunea una dintre persoanele rapite, „Nu-mi mai pasa ce spune cultura despre aceste experiente; stiu doar ca asta mi se întâmpla mie”.
          
          Apararea mediulu
          
          Multi dintre cei cei rapiti relatau ca vizitatorii le-au înfatisat, ca pe niste ecrane, o mare varietate de scene apocaliptice, cu efectele razboaielor, poluarea si distrugerea mediului, alte dezastre pe care activitatea oamenilor le pricinuieste vietii pe Pamânt, accentuând ca Pamântul nu apartine doar speciei umane.
          Drept rezultat, multi dintre cei rapiti devin cetateni preocupati de probleme pacifiste sau ecologice. Ei capata, în urma experientei lor, asa cum sublinia una dintre pacientele profesorului Mack, o iubire profunda pentru planeta Pamânt, pentru toate fiintele de pe suprafata ei, o iubire însotita de strângerea de inima pentru distrugerile provocate de omenire.
          Mediul, spunea o persoana rapita, examinata de prof. Mack, este mult mai mult decât natura sau ecologie; el este „locul creativ, de afirmare a vietii, locul unei iubiri neconditionate”, de care vizitatorii sunt în cel mai înalt grad interesati si îngrijorati.
          Dalai Lama, cu care Mack s-a întâlnit în doua rânduri, i-a spus, referitor la vizitatorii veniti cu OZN-uri: „Aceste fiinte, aceste creaturi sunt foarte îngrijorate. Noi distrugem lacasurile lor fizice si spirituale; prin urmare, n-au alta alegere decât sa se întrupeze, sa vina la noi si sa încerce sa ne opreasca”.
          
          O schimbare subtila, dar implacabila
          
          Transformarea spirituala mentionata nu se manifesta doar la nivelul câtorva mii de persoane rapite, care au fost studiate îndeaproape, ci, asa cum remarca filosoful Michael Zimmerman, este în curs o subtila schimbare de mentalitati la nivelul întregii omeniri. În trecut, daca cineva avea parte de un eveniment insolit, el era izolat în mijlocul celor care îl convingeau ca asa ceva nu este posibil, pâna ce cadea si el de acord. Azi, mass-media contribuie la crearea unor convingeri populare subterane, iar cel care va avea o experienta extraordinara va sti ca nu este singurul, deci va avea încredere în aceasta experienta si nu se va mai lasa îmbrobodit de cei ce îi spun ca ceea ce a vazut el nu poate exista. „Nu este departe momentul în care vom deveni constienti ca nu mai exista un consens mondial privind viziunea „materialista” asupra realitatii” – spunea Zimmerman.