Rapiti de OZN-uri

          Pericolul invaziei extraterestre
          
          Unul dintre specialistii cei mai reputati în studierea fenomenului rapirilor OZN este David M. Jacobs Ph.

          Pericolul invaziei extraterestre
          
          Unul dintre specialistii cei mai reputati în studierea fenomenului rapirilor OZN este David M. Jacobs Ph.D. El si-a obtinut doctoratul în stiinte istorice în 1973, cu o teza intitulata „Controversa OZN în Statele Unite”, publicata în 1975 de Universitatea din Indiana. Jacobs este profesor permanent la Universitatea Temple din Philadelphia, unde tine cursuri de istorie politica si culturala, între care, cu regularitate, cursul „OZN-urile si societatea americana”. E compromitator sa studiezi fenomenul OZN
          
          Când a început aceste cercetari Jacobs abordase subiectul cu maxima rigoare ceruta unui istoric, bazându-se exclusiv pe documente si declaratii acceptate cu rezerva de rigoare. Nu si-a pus niciodata problema ca, asa cum scria într-una dintre cartile sale, va trebui sa-si instruiasca copiii sa nu vorbeasca despre preocuparile tatalui lor la scoala pentru a nu fi ridiculizati, ori sa-si roage nevasta sa nu spuna aceasta la locul ei de munca, deoarece seful ei va considera ca este maritata cu un nebun, ceea ce ar putea dauna carierei ei. Fara a mai vorbi de modul în care a fost privit de colegii din Universitate.
          
          Rapirile – cheia enigmei OZN?
          
          La sfârsitul anilor saptezeci numarul rapoartelor privind rapirile OZN devenise atât de mare încât ele nu mai puteau fi considerate o manifestare excentrica a fenomenului OZN. În acest context, Jacobs a ajuns treptat la concluzia ca daca rapirile au cu adevarat loc, ar putea ascunde în ele cheia întelegerii întregului mister OZN. La Conferinta pentru studiul rapirilor efectuate de OZN-uri, organizata, între 13 si 17 iunie 1992 la Massachusetts Institute of Technology (M.I.T.) lânga Boston, prof. Jacobs a prezentat rezultatele investigatiilor sale efectuate, începând din 1986, asupra a peste saizeci de persoane acuzând rapiri. În 1998 numarul acestora a ajuns la 110. Erau în majoritate persoane sobre, de vârsta medie, care nu doreau publicitate, nu erau înclinate spre farse, fiind, fara exceptie, cu mintea sanatoasa. Erau printre aceste persoane protestanti, catolici, evrei, albi, negri, barbati, femei, tineri, vârstnici, cu diferite profesii, angajati sau someri, casatoriti, necasatoriti, divortati, provenind din America de Nord si de Sud, din Europa, Africa si Asia. Relatau cu totii, limpede sau confuz, întâmplari deloc plauzibile, ba chiar situatii fizic imposibile, cum ar fi trecerea, plutind, prin geamul închis ori comunicarea telepatica. Ca si alti autori, David Jacobs a constatat ca detaliile regasite sub hipnoza, la unele persoane, concorda foarte bine cu ceea ce alte persoane îsi reaminteau constient, inclusiv detalii care n-au fost facute niciodata publice. Cu toate acestea, martorii întrebau invariabil: „ati mai auzit pe cineva povestindu-va asa ceva?”, cu teama vizibila de nu fi ridiculizati ori considerati nebuni.
          
          Un imens experiment genetic?
          
          Jacobs a acordat o importanta aparte unor detalii peste care alti analisti trecusera superficial. De pilda multe victime acuzau faptul ca au fost privite în ochi, foarte de aproape, de catre rapitori, inducând în mintea celor rapiti anumite gânduri sau sentimente, uneori o puternica dorinta sexuala. Altii povesteau ca au fost pusi sa interpreteze anumite roluri sau sa opereze anumite aparate, fara sa înteleaga când si cum au învatat aceasta. Jacobs a mai ajuns sa considere ca în multe relatari erau introduse, fara intentie, confabulatii, false amintiri, poate fragmente din visele victimelor, prin care subconstientul acestora umplea anumite goluri sau „rotunjea” anumite descrieri.
          În cartile sale Secret Life (1992) si The Threat (1998) Jacobs îsi exprima convingerea ca toate rapirile se explica printr-un imens experiment genetic asupra speciei umane, pentru a crea o noua rasa de hibrizi, cu care sa fie repopulat treptat Pamântul, înlaturând rasele umane traditionale. El ajunsese la aceasta concluzie dupa ce multa vreme considerase, ca multi altii, ca fenomenul, indiferent care ar fi explicatia sa, este neprimejdios. Jacobs scria în 1998, ca dupa treizeci de ani de studiere a fenomenului OZN, pentru prima data a început sa se teama de consecintele acestuia pentru viitorul omenirii.