Repertoriul pacatelor

           Constiinta unei identitati trupesti si spirituale pure apare o data cu sentimentul religios si este prezenta la mai toate religiile fundamentale. Ce înseamna de fapt ideea de pacat? O infidelitate si o nerespectare abuziva fata de Divinitate si totodata fata de semenii nostri.

           Constiinta unei identitati trupesti si spirituale pure apare o data cu sentimentul religios si este prezenta la mai toate religiile fundamentale. Ce înseamna de fapt ideea de pacat? O infidelitate si o nerespectare abuziva fata de Divinitate si totodata fata de semenii nostri. În aceeasi constiinta exista recunoasterea tacita sau marturisita a marcarii cu pacatul a tuturor oamenilor. Astfel, pacatul este legat inexorabil de fiinta umana. Întelegem asadar ca fiinta biologica trebuie sa se supuna unei disciplinari spirituale si morale, aceasta incluzând schimbarea tuturor tentatiilor, în sensul ocolirii lor, eludarii, vestejirii constiente si dorite. În conceptia bisericii ortodoxe numai Biserica, prin Sfintele Taine, cu ajutorul preotului, poate salva omenirea de pacat.
           Pacatul initial ni se prezinta azi ca forma de indisciplina, de neascultare, de sfidare a principiilor divine de catre cuplul primordial. Crearea fiintei umane de catre Dumnezeu nu poate fi pusa sub semnul vreunei erori, deoarece iubirea a stat la temelia acestei creatii care poarta „chipul si asemanarea” Creatorului. Deducem asadar ca ideea de pacat apare ca forma de opozitie la temeiul desavârsirii, iar Divinitatea nu doreste compartimentarea fiintei umane, ci desavârsirea prin credinta si eliminarea pacatelor… De-a lungul secolelor pacatul s-a metamorfozat. Repertoriul pacatelor este azi mult mai mare decât cel initial. Rigoarea teologica si bisericeasca a atasat la repertoriu semne noi, aparute în evolutia istorica a societatii umane. Lupta bisericii pentru tamaduirea morala si spirituala a oamenilor are un caracter permanent. Ne referim la pacatele numite „cele mai mari” si le vom însira aici asa cum sunt ele consemnate de staretul manastirii Lainici (Gorj), Ioachim Pârvulescu. Pacatul necredintei este înscris în fruntea listei, pacatul mândriei îi urmeaza primului, el este motivat de mentionarile Mântuitorului cu privire la aspectul caracterial si social al omului. Al treilea în repertoriu este pacatul portului indecent!, incriminare noua, inexistenta în secolele trecute. Evolutia vestimentara a condus la cultul formelor trupului, vesmântul accentuându-le si scotându-le din „ascunzisul” traditional. Pacatul blestemului în casa este al patrulea si el exprima opinia autorului fata de practicile oculte. Urmeaza pacatul înjuraturilor. În mai toate societatile aceasta forma de agresare prin cuvânt este prezenta si practicata mai ales la anumite nivele de cultura si de morala. Si acest pacat este fixat în repertoriu de curând. Pacatul nerespectarii zilelor de odihna este stravechi, dar pacatul betiei apartine vremii noastre în forma în care el este argumentat religios. Pacatul vrajitoriei este de asemenea stravechi, chiar daca în evolutia spirituala a societatii umane liniile de marcaj sunt: dimensiunea sacra, dimensiunea religioasa si dimensiunea magica! Înca din primele secole de crestinism magia si vrajitoria sunt condamnate, iar aversiunea fata de ele va cunoaste masuri radicale mai cu seama în evul mediu european. Pacatul nerespectarii zilelor de post apartine primelor veacuri crestine si este argumentat teologic si crestin prin vointa de purificare si profilaxie, prin terapia trupului ce raspunde terapiei spirituale.
           Pacatul needucarii copiilor în spiritul religios si în credinta în Dumnezeu este iarasi o exprimare a concluziei fata de evolutia în credinta, ce trebuie declansata înca din pruncie pentru a forma o constiinta clara privind fiinta umana si rostuirile ei pamântesti. Pacatul pornografiei este evident ca a sugerat un verdict o data cu popularizarea erotismului, comerciala sau de divertisment indecent. Pacatul avortului si pacatul furtului sunt mentionate cu argumente specifice si, ultimele doua din repertoriul la care ne-am referit, sunt pacatul curviei si pacatul preacurviei… Toate cele enumerate mai sus sunt „ale noastre”, cotidiene.