Dr. Kevin Knuth, un om de stiinta care a lucrat la Centrul de Cercetare Ames al NASA, actualmente profesor asociat de fizica la Universitatea din Albany, se întreba, într-un recent articol, daca suntem sau nu singura inteligenta în acest colt de Univers. Din pacate – spune el – niciunul dintre raspunsurile posibile nu pare multumitor.
A fi singuri în acest vast Univers este o perspectiva descurajanta. Pe de alta parte, daca nu suntem singuri si exista cineva sau ceva mai puternic acolo, aceasta este terifiant.
Knuth îsi amintea ca la o Conferinta NASA din 2002, care s-a concentrat pe speculatii serioase despre extraterestri, un participant îngrijorat a spus cu voce tare, pe un ton sinistru: „Nu aveti absolut nicio idee despre ce este acolo!” Tacerea care a urmat era palpabila, pe masura ce se latea adevarul acestei afirmatii. Oamenii de fapt se tem de extraterestrii care ar putea vizita Pamantul.
Poate, din fericire, distantele dintre stele sunt prohibitiv de mari. Cel putin asta ne spunem noi, începatorii, care tocmai învatam sa calatorim în spatiu.
Knuth îsi mai amintea ca în 1988, la niste cursuri postuniversitare, la Universitatea de Stat din Montana, discuta cu mai multi studenti despre un caz recent de mutilare a unor bovine, în asociere cu OZN-urile. Un profesor de fizica s-a alaturat conversatiei si le-a spus ca are colegi care lucreaza la baza fortelor aeriene Malmstrom din Great Falls, Montana, unde au fost probleme cu OZN-urile care au blocat rachetele nucleare. La vremea aceea, el a crezut ca acest profesor vorbeste prostii. Dar 20 de ani mai tarziu, a fost uimit cand a vazut o înregistrare a unei conferinte de presa, cu mai multi fosti angajati ai Fortelor Aeriene ale SUA, în care un cuplu de la Malmstrom AFB descria evenimente similare, petrecute în anii 1960. În mod clar, trebuie sa existe ceva în acest sens.
Vizitatori din departari
Knuth crede ca trebuie sa ne confruntam cu posibilitatea ca unele dintre acele obiecte zburatoare stranii, care depasesc cele mai bune aeronave din inventarul nostru si desfid orice explicatie stiintifica, sa poata fi într-adevar vizitatori de departe. Iar dovezile care sustin observatiile OZN sunt multe si solide.
Chiar daca viata inteligenta s-a dezvoltat pe un procent foarte mic din aceste planete, totusi ar trebui sa existe o serie de civilizatii inteligente în Galaxie. În functie de ipoteze, de la cateva zeci, la zeci de mii de civilizatii. Cu nave bazate pe tehnologiile pe care le posedam azi pentru calatoriile spatiale, ar dura între 5 milioane si 50 de milioane de ani pentru ca o civilizatie ca a noastra sa colonizeze galaxia noastra, Calea Lactee.
OZN-urile prezinta caracteristici de zbor care „sunt în concordanta cu caracteristicile de zbor necesare pentru calatoriile interstelare. Adica, daca acceleratiile observate ar fi durabile în spatiu, atunci aceste nave ar putea atinge cu usurinta viteze relativiste în cateva minute pana la ore si sa acopere distantele interstelare într-un interval de zile pana la saptamani, timp adecvat”.
Carl Sagan a rezumat corect situatia spunand ca „afirmatiile extraor-dinare necesita dovezi extraordinare”. Problema este ca nu a existat nicio singura întalnire OZN atat de bine documentata încat sa se califice singura drept „arma fumeganda”.
Situatia este agravata de faptul ca multe guverne din întreaga lume au ascuns si clasificat informatiile despre astfel de întalniri. Dar exista suficiente fragmente de dovezi care sugereaza ca problema ar trebui sa fie deschisa studiului stiintific.
Metoda stiintifica impune ca ipotezele sa fie testabile, astfel încat inferentele sa poata fi verificate. Întalnirile OZN nu sunt nici controlabile, nici repetabile, ceea ce face ca studiul lor sa fie extrem de provocator. Însa adevarata problema, în opinia lui Knuth, este ca subiectul OZN este TABU.
În timp ce publicul larg a fost fascinat de OZN-uri de zeci de ani, guvernele noastre, oamenii de stiinta si mass-media, au declarat în esenta ca toate observatiile OZN sunt rezultatul unor fenomene meteorologice sau al actiunilor umane. Niciunul nu este vreo nava spatiala extraterestra. Si niciun extraterestru nu a vizitat Pamantul. În esenta, ni se spune ca subiectul este o prostie.
OZN-urile sunt, prin urmare, interzise studiilor stiintifice serioase si discutiilor rationale, ceea ce, din pacate, lasa subiectul prada pseudostiintelor, nascand teorii ale conspiratiei si speculatii aiuristice.
Knuth crede ca, astfel, „scepticismul OZN a devenit o religie cu o agenda, care, ignorand posibilitatea extraterestrilor, în lipsa unor dovezi stiintifice solide, ofera în acelasi timp ipoteze prostesti care descriu doar unul sau doua aspecte ale unei întalniri OZN, întarind credinta populara ca exista o conspiratie”. Mass-media amplifica scepticismul publicand informatii despre OZN-uri, atunci cand este senzational, dar întotdeauna pe un ton batjocoritor sau capricios si linistind publicul ca asa ceva nu poate fi adevarat.
Un om de stiinta trebuie sa ia în considerare toate ipotezele posibile care explica toate datele si, din moment ce nu stim prea multe, ipoteza extraterestra nu poate fi înca exclusa. În cele din urma – spune Knuth – scepticii fac adesea un serviciu stiintei, oferind un exemplu jalnic, prin modul în care concep ei sa faca stiinta.
Fapt este ca multe dintre aceste întalniri – chiar daca un procent foarte mic din total – sfideaza explicatiile conventionale. Pentru ca, realmente, exista martori credibili si întalniri credibile.
Knuth spune ca a fost întrebat, de multe ori, de prieteni si colegi: „De ce astronomii nu vad OZN-uri?” Adevarul este ca ei vad, dar ezita sa vorbeasca. În 1977, Peter Sturrock, profesor de stiinte spatiale si astrofizica la Universitatea Stanford, a trimis 2.611 chestionare, despre observarea OZN-urilor, catre membrii Societatii Astronomice Americane. El a primit 1.356 de raspunsuri dintre care 62 de astronomi, deci 4,6 la suta, au raportat ca au asistat sau au înregistrat fenomene aeriene inexplicabile. De altfel, observatii ale fenomenelor aeriene inexplicabile au fost facute de astronomi si publicate în reviste stiintifice înca din anii 1700 si 1800.
Aeronave nepamantene
Unele dintre cele mai convingatoare observatii actuale au venit de la oficialii militari si guvernamentali. Knuth citeaza observatii din Chile, Brazilia, Canada, Danemarca, Ecuador, Franta, Noua Zeelanda, Rusia, Suedia si Regatul Unit, unde au fost declasificate dosarele militare OZN. Comitetul francez pentru studii aprofundate (COMETA) a fost un grup neoficial de studiu OZN format din oameni de stiinta si oficiali militari de rang înalt care au studiat OZN-urile la sfarsitul anilor 1990. Ei au ajuns la concluzia ca 5% dintre întalniri au avut raportari fiabile, dar erau inexplicabile, cea mai buna ipoteza disponibila fiind ca aeronavele observate erau nepamantene.
În decembrie 2017, The New York Times a dezvaluit o poveste despre programul clasificat de „identificare a amenintarilor aviatice avansate”, un program de 22 de milioane de dolari, care viza de fapt studiul OZN-urilor. Pentagonul a declasificat si a lansat si trei videoclipuri cu întalniri OZN realizate cu camere cu infrarosu montate pe avioane de lupta F-18.
Colonelul în retragere John Alexander spunea: „Dezvaluirea s-a întamplat (înca demult)… Am stive de generali, inclusiv generali sovietici, care au iesit în public si au spus ca OZN-urile sunt reale. Întrebarea mea este, de cate ori va mai trebui sa vina înalti oficiali si sa spuna ca acest lucru este real?”.
Subiectul este demn de o ancheta stiintifica deschisa, pana cand va exista un consens stiintific bazat pe dovezi, mai degraba decat pe asteptari sau credinte. Daca exista într-adevar nave extraterestre care viziteaza Pamantul, ar fi de mare folos sa stim mai multe despre ele, despre natura si intentiile lor – scrie profesorul Knuth. „Mai mult, acest lucru ar reprezenta o mare oportunitate pentru omenire, care ar promite sa ne extindem si sa ne dezvoltam cunostintele si tehnologia, precum si sa remodelam întelegerea locului nostru în Univers”.
DAN D. FARCAS
Comentarii