Temutele si admiratele amazoane, femeile razboinice din legendele elene au existat în realitate acum patru milenii, indica dovezile descoperite în urma excavarii unor morminte din Epoca Bronzului aflate pe teritoriul Republicii Autonome Nahcivan, în Azerbaidjan, sustine istoricul Bettany Hughes, coordonatoarea sapaturilor arheologice, conform unei informatii transmise de publicatiile britanice „The Guardian” si „The Observer”.
În legendele grecesti, amazoanele erau femei razboinice care traiau la marginea lumii cunoscute. Hercule, într-una dintre cele 12 munci ale sale, a trebuit sa obtina centura magica a reginei amazoanelor Hippolyta, iar Ahile a ucis în lupta o alta regina, Penthesilea, dar dupa ce i-a cazut fara viata la picioare si i-a scos coiful, s-a îndragostit de ea, fiind strafulgerat de frumusetea ei uimitoare.
Istoria acestor frumoase razboinice nomade, care stapâneau la perfectie arta calariei si erau neobisnuit de iscusite în folosirea arcului, care luptau si vânau la fel ca barbatii, a fost mult timp învaluita în mit.
Cu toate acestea, arheologii descopera din ce în ce mai multe dovezi ca amazoanele au existat cu adevarat. Sapaturile derulate într-o necropola din Epoca Bronzului din regiunea Nahcivan din Azerbaidjan au aratat ca aceste femei razboinice au fost îngropate cu bijuterii si arme – pumnale de bronz, buzdugane si vârfuri de sageti ascutite brici.
Arheologii au ajuns la concluzia ca mormintele gasite ar putea apartine amazoanelor care au trait acum patru milenii. Aceste femei de temut erau faimoase pentru ca se organizau în societati din care erau exclusi barbatii dar si pentru priceperea lor în arta razboiului, în special în folosirea arcului.
Dovezi care confirma legendele
Aceasta descoperire arata „ca exista un adevar în spatele miturilor si legendelor Greciei Antice”, a declarat Bettany Hughes. Arheologul a remarcat, de asemenea, ca aceste dovezi devin si mai importante atunci când sunt legate de descoperiri anterioare. În 2019, ramasitele a patru femei razboinice au fost gasite în Rusia, îngropate cu vârfuri de sageti.
În 2017, arheologii armeni au dezgropat ramasitele unei femei care se pare ca a murit din cauza ranilor suferite în lupta, dupa ce i-a fost gasit un vârf de sageata în picior. Si la începutul anilor 1990, ramasitele unei femei îngropate cu un pumnal au fost gasite lânga granita cu Kazahstan.
Totusi, „o civilizatie nu este formata dintr-un singur mormânt. Daca vorbim despre o cultura care a dominat Caucazul si stepa, asa cum o descriu anticii, atunci evident ca avem nevoie si de alte descoperiri”, a adaugat ea.
Unele dintre scheletele descoperite în Nahcivan arata în mod clar ca femeile au folosit în mod activ arcuri si sageti. „Degetele lor sunt deformate pentru ca foloseau foarte des arcul si sagetile. Modificarile articulatiilor degetelor nu au aparut numai ca urmare a vânatorii, cel mai probabil este vorba de o activitate desfasurata sustinut si de antrenamente riguroase. De asemenea, foarte interesant este ca multe dintre dovezile obtinute din examinarea osemintelor in-dica în mod clar ca aceste femei petreceau foarte mult timp calare. Pelvisul acestor femei era în mare masura deschis din cauza timpului îndelungat petrecut în sa. Oasele lor sunt modificate dupa stilul lor de viata”, a explicat Bettany Hughes. Arheologul a atras atentia asupra faptului ca printre bijuteriile descoperite în necropola se numara si coliere din cornalina.
„Cornalina este o piatra semipretioasa. Este deseori asociata cu marile preotese sau cu zeitatile. Este asadar însemnul unor femei cu un statut social înalt – la fel cum sunt si capetele de buzdugane”.
Satul pierdut în timp
Descoperirile arheologilor britanici vor fi prezentate într-o noua serie de documentare la British Channel 4, numita „Treasures of the World by Bettany Hughes”. Unul dintre episoade, intitulat „Drumul Matasii si Caucazul”, se concentreaza pe o parte a lumii care a fost martora la fluxul si refluxul culturilor si civilizatiilor în secole, de-a lungul rutelor de comert care au legat Asia si Europa.
Pe urmele amazoanelor care au trait pe teritoriul Azerbaidjanului de astazi, arheologul britanic a vizitat si satul antic Hînalig din regiunea Guba, localitatea europeana aflata la cea mai ridicata altitudine (2.180 m).
Acest sat este atât de izolat „încât pare a fi pierdut în timp”, sustine Hughes, care mai precizeaza ca limba folosita local nu este vorbita nicaieri în alta parte. În acest loc a existat o asezare înca din Epoca Bronzului, iar unii dintre cei 2.000 de locuitori din Hînalig le-au spus arheologilor britanici ca în vremuri stravechi femeile de acolo obisnuiau sa se deghizeze în barbati, acoperindu-si fetele cu esarfe – povesti transmise din generatie în generatie.
Istoricul britanic a abordat cu localnicii mitul amazoanelor. „Ei mi-au spus ca toate bunicile si strabunicile lor au luptat. Barbatii erau dusi cu turmele, iar în caz de nevoie femeile obisnuiau sa-si acopere fetele si sa lupte, exact asa cum mentioneaza si sursele din Antichitate, iar oamenii nu mai stiau daca erau femei sau barbati”, a mai sustinut Hughes.
NICUSOR DINCA
Comentarii