Indiferent daca credem sau nu în realitatea fenomenelor anomale neidentificate (FAN), trebuie sa recunoastem ca ne confruntam cu un fenomen sociologic.
Fosti oficiali guvernamentali, politicieni de seama, agentii de informatii, institutii importante de stiri si oameni de stiinta civili discuta, într-un mod de neconceput înainte, despre posibilitatea prezentei unei inteligente nepamântene. Este de înteles deci ca fenomenul OZN, cu efectele sale, ar trebui sa devina obiect de studiu pentru specialistii în sociologie, asa cum sugereaza un articol de opinie publicat la sfârsitul anului trecut, de Christian Peters si Greg Eghigian în Scientific American.
Chiar si NASA, care nu a fost înclinata în trecut sa ia subiectul în serios, a convocat o echipa de studiu independenta pentru a crea o foaie de parcurs pentru studiul viitor al observatiilor. Raportul final al echipei nota ca nu exista dovezi care sa indice extraterestri. Cu toate acestea, întrebarile adresate oficialilor NASA, la conferinta de presa care a urmat, au aratat ca extraterestrii si musamalizarile ramân ferm în mintea multor observatori.
Nu toata lumea a salutat noua tendinta de legitimare a OZN-urilor, criticii punând sub semnul întrebarii atât stiinta, cât si banii din spatele procesului. Dar, cu toate disputele lor, sustinatorii pro si contra unei investigatii serioase a FAN împartasesc ceva în comun: cu totii se întreaba daca fenomenul este ceva firesc, din natura, sau este facut de noi, sau e dintr-o alta lume.
Inteligenta, încrederea si etica cercetarii
Autorii articolului recunosc ca nu avem înca un raspuns, dar observa ca se stie ferm ca FAN-urile genereaza fapte sociale. Dezbaterea despre ele ne transforma politica si cultura, cu efecte care sunt în mare masura trecute cu vederea. În consecinta oamenii de stiinta din sociologie ar trebui sa ia în considerare FAN, acum. Este o sarcina pentru care sunt bine echipati. Nu este vorba doar de tehnici eficiente de evaluare a schimbarilor sociale; de decenii, în stiintele sociale s-au efectuat cercetari pe teme relevante precum sistemele umane-tehnologice, factorii comportamentali în calatoriile spatiale cu echipaj, atitudinile publice fata de OZN-uri si aspectele psihofizice si cognitive ale observatiilor.
Pentru început – spun autorii – exista trei probleme presante în jurul FAN care necesita un studiu si discutii serioase: inteligenta, încrederea si etica cercetarii.
Subiectul inteligenta, ca intelligence, apare în mai multe contexte în discutiile FAN. De exemplu, în ceea ce priveste cunostintele militare clasificate, o mare parte din dezbaterea si legislatia actuala se refera la veridicitatea informatiilor FAN si la modul în care acestea sunt gestionate de agentiile guvernamentale, având în vedere nevoile de securitate nationala. Ceea ce pare sa faca parte dintr-o musamalizare a OZN-urilor poate fi explicat si prin esecuri organizationale banale de la Departamentul Apararii, prin administratiile care ezita sa ia în considerare acele esecuri, o înclinatie institutionala catre secret si, în sfârsit, simpla si vechea ignoranta. Dar oricare ar fi cazul, obiectele zburatoare neidentificate reprezinta o provocare pentru autoritatile guvernamentale si militare. Acest lucru se datoreaza faptului ca se asteapta ca statul sa aiba raspunsuri la toate amenintarile posibile. FAN submineaza aceasta garantie, deoarece ele sunt, prin definitie, neidentificate.
În plus, subiectul OZN-urilor evoca adesea o inteligenta separata, misterioasa, care trebuie sa se afle cumva în spatele observatiilor. Acest lucru i-a determinat pe filozofi, antropologi si psihologi sa speculeze despre inteligentele extraterestre si sunt multe de învatat din asta. Avem nevoie de savanti care sa descopere cum sa vorbim cu o fiinta, cu o minte, non-umana. Dar ar trebui sa punem în discutie si ipotezele folosite atunci când ne gândim si facem cercetari despre o astfel de inteligenta.
Proiectele de cautare a inteligentei extraterestre (SETI), de exemplu, functioneaza adesea cu notiuni limitate din punct de vedere cultural de evolutie civilizationala, înradacinate în idealurile secolului al XIX-lea de progres tehnologic si moral persistent. Drept urmare, astronomii tind sa se bazeze, fara sa-si dea seama, pe limbajul împrumutat din epoca cuceririlor coloniale. Cercetatorii au avertizat despre cât de usor cade ratiunea în antropocentrism si partinire culturala atunci când are de-a face cu non-umanul.
Dezbaterea FAN are multe în comun si cu discutiile despre amenintarile inteligentei artificiale (AI). Ambele implica scenarii în care oamenii pot interactiona cu un intelect superior. Pe lânga teama de a fi dominat de o putere necunoscuta, perspectiva unei întâlniri cu extraterestri ridica îngrijorari cu privire la consecintele incontrolabile si potentialele crize sociale si politice.
În realitate, AI ar putea ajuta la simularea modului în care societatile si comunitatile ar raspunde la evolutii amenintatoare, cum ar fi primul contact. Si metodele computationale ofera deja oamenilor de stiinte sociale modalitati de a explora date calitative bazate pe modele lingvistice mari; de exemplu, datele din media (sociale) si interactiunea guvernamentala legata de FAN pot dezvalui detalii care poate au fost ignorate.
O astfel de rigoare este necesara, în special deoarece istoria OZN-urilor a fost definita de dispute cu privire la credibilitatea marturiei martorilor si a datelor limitate privind aceste obiecte neidentificate. Daca în vremuri mai vechi credibilitatea martorilor care raportau evenimente anormale era judecata de autoritatile spirituale, astazi stiintele si-au asumat din ce în ce mai mult acest rol – unul care este contestat. Când vine vorba de adevar si încredere, comunicarea publica contemporana, în special în SUA, este caracterizata de o suspiciune tot mai mare fata de expertii consacrati. Cercetatorii observa o criza de încredere în institutiile stiintifice si politice traditionale.
Stiintele sociale au un rol de jucat
Circulatia dezinformarii îi determina pe oameni sa se bazeze mai ales pe surse care le confirma convingerile existente. În mediul actual de incertitudine, polarizare si suspiciune, dovezile tangibile sunt adesea înlocuite cu acte simbolice de performanta care sa ateste credibilitatea afirmatiilor. Acest lucru a fost evident si la audierea din 26 iulie 2023, din Congres, privind FAN, unde oficialii alesi au sugerat o musamalizare enorma. Cum putem trece dincolo de asta? Pentru a spori încrederea sociala, expertii ar trebui sa stabileasca standarde responsabile de cercetare. Decizia cum sunt investigate FAN si de catre cine ridica o varietate de întrebari de etica a cercetarii care justifica reflectie.
Cercetatorii SETI avertizeaza ca partinirile noastre culturale probabil ca ne fac sa nu fim pregatiti sa raspundem la posibilele revelatii. Prejudecatile încorporate si esecul de a lua în considerare complexitatea se aplica si metodelor care lucreaza cu cantitati mari de date text si de limba. Din nou, stiintele sociale au un rol de jucat.
Barierele în calea învatarii sunt adesea faptele noastre proprii. Comunitatile de aparare si informatii s-au preocupat doar de problema daca OZN-urile reprezinta o amenintare la adresa sigurantei nationale. Implicit, ele au încadrat chestiunea FAN în termeni de securitate – o viziune pe care mass-media o întareste adesea – militarizând astfel problema în ochii altor factori de decizie politica si ai oamenilor de stiinta civili, precum si ai publicului sceptic.
Punerea FAN în mâinile sectorului privat garanteaza cu greu o mai mare transparenta sau constiinciozitate. Fenomenul OZN s-a transformat, cu mult timp în urma, într-o operatie comerciala, acum promovata de serviciile de streaming, podcasturi, retelele sociale si televiziunea prin cablu. Enigma Labs a promovat o aplicatie pentru utilizatorii de telefoane mobile pentru a raporta observatii. Acest lucru ridica îngrijorari serioase de confidentialitate cu privire la ceea ce intentioneaza sa faca aceasta enigmatica companie cu cantitatea mare de date personale ale utilizatorilor pe care le colecteaza. Un raport RAND din februarie, de exemplu, a cerut o modalitate la nivel national de raportare a observatiilor. Dar asigurarea confidentialitatii atât a observatorilor, cât si a celor observate – în timp ce vrem ca datele sa fie transparente pentru cercetatori – ridica provocari evidente.
Examinarea fenomenului OZN nu a fost niciodata doar despre OZN-uri. Stiintele sociale probabil nu ne vor spune daca FAN sunt din alta lume. Cu toate acestea, ele ne vor ajuta sa exploram ipoteza „ce ar fi daca” si sa dezvaluie ce ne spun actiunile noastre de astazi despre noi însine.
DAN D. FARCAS
Comentarii