În ultimele decenii, savantii din domeniul stiintei Pamântului au lansat conceptul de geoinginerie solara, propunând, de exemplu, racirea planetei tot mai fierbinti prin injectarea la mari înaltimi, în atmosfera, de particule pentru a reflecta lumina Soarelui.
Cercetatorii din domeniul glaciologiei sugereaza o noua modalitate de combatere a efectelor schimbarilor climatice care s-ar putea dovedi mai eficienta, desi este, în acelasi timp, si mai controversata: geoingineria glaciara, conceputa pentru a încetini cresterea nivelului marii.
Ritmul topirii ghetarilor ar putea scadea
Recent a fost publicata de catre Universitatea din Chicago, sub egida unui colectiv de glaciologi din întreaga lume, o „carte alba” reunind rezultatele a numeroase dezbateri publice, prelegeri, prezentari si ateliere de lucru organizate în ultimele zece luni.
Documentul solicita intensificarea cercetarilor privind protejarea ghetarilor arctici vulnerabili la schimbarile climatice, prin construirea de bariere flexibile în jurul lor. În ritmul actual, încalzirea globala va forta orasele de coasta sa se confrunte cu o crestere a nivelului marii de aproximativ 1 metru pâna în 2100, conform unui raport din 2021 al Grupului interguvernamental de experti privind schimbarile climatice.
Dar unii cercetatori anticipeaza o situatie si mai grava, avertizând ca straturile de gheata care acopera Groenlanda si Antarctica si care stocheaza suficienta apa pentru a provoca o crestere cu mai multi metri a nivelului global al marii, au de-pasit deja punctele critice.
Chiar daca omenirea îsi reduce emisiile de carbon si încalzirea încetineste, spun ei, aceste calote de gheata s-ar putea topi pâna la urma, în secolele urmatoare. De aceea, sustinatorii geoingineriei spun ca ar fi mai bine sa se gaseasca de pe acum mo-dalitati de a stopa cresterea nivelului oceanului planetar, decât sa se cheltuiasca mai târziu zeci de miliarde de dolari pentru a izola orasele de coasta.
Pornind de la aceste premise, glaciologul John Moore de la Universitatea Laponia, din Rovaniemi, Finlanda, a propus construirea de „cortine” plutitoare, ancorate pe fundul marii, dincolo de marginea platformelor de gheata si a ghetarilor, pentru a bloca curentii naturali de apa calda care erodeaza straturile de gheata de jos. (În special în Antarctica, încalzirea apei oceanice reprezinta o amenintare mai mare pentru ghetari decât încalzirea aerului).
Proiectele initiale prevedeau utilizarea plasticului, dar în prezent se iau în considerare fibrele naturale, precum pânza si sisalul, pentru a evita problemele legate de poluare. Conform „cartii albe”, studiile initiale de modelare arata ca înaltimea cortinei care se întinde doar partial de la fundul marii în largul coastei Antarcticii de Vest ar putea reduce ritmul topirii ghetarilor chiar si de zece ori mai mult în unele locuri.
O alta interventie la care se gândesc unii oameni de stiinta ar încetini alunecarea straturilor de gheata prin forarea de gauri la baza acestora si pomparea apei sau a caldurii.
Geoingineria glaciara, un domeniu controversat
Astfel de eforturi ingineresti masive ar fi cu siguranta unele dintre cele mai costisitoare întreprinse vreodata de omenire. În cadrul unui atelier organizat la Universitatea Chicago, în octombrie 2023, cercetatorii au sugerat ca pretul construirii a 80 de kilometri de „draperii” în jurul ghetarilor din Antarctica s-ar putea ridica la 88 de miliarde de dolari. Interventiile ar necesita, de asemenea, sprijin politic international, ceea ce unii glaciologi considera a fi un obstacol si mai mare decât pretul.
Twila Moon, glaciolog la U.S. National Snow and Ice Data Center, spune ca astfel de proiecte ar necesita flote de spargatoare de gheata, facilitati extinse de transport maritim si lanturi de aprovizionare, precum si un personal semnificativ pentru construirea, întretinerea si supravegherea structurilor finale – în conditii oceanice pe care le numeste „extrem de dificile”.
Proiectele ar putea avea, de asemenea, consecinte neintentionate, putând perturba modelele de circulatie oceanica sau pune în pericol viata salbatica. În plus, ar fi nevoie de zeci de ani pentru a afla daca interventiile au fost eficiente. Chiar daca ingineria si logistica ar fi posibile, acest lucru „nu raspunde la întrebarea daca ar trebui continuate”, spune Moon, care se opune chiar si studiilor preliminare privind aceste concepte. Atunci când ideile au fost prezentate cercetatorilor în cursul anului trecut, discutiile au fost uneori foarte aprinse.
La un atelier organizat la Universitatea Stanford în decembrie 2023, participantii au fost rugati sa poarte la gât coliere care sa le reprezinte punctele de vedere cu privire la cercetarea geoingineriei glaciare: rosu pentru opozitie, albastru pentru sustinere si violet pentru nehotarâre.
Leigh Stearns, glaciolog la Universitatea din Kansas, spune ca initial a fost unul dintre singurii participanti care a purtat rosu. Pâna la sfârsitul atelierului, mai multi oameni au schimbat colierele pentru a i se alatura. „Cartea alba” recunoaste unele dintre argumentele comune împotriva geoingineriei glaciare, inclusiv faptul ca aceasta ar putea descuraja reducerea emisiilor de carbon.
Raportul, care subliniaza, de asemenea, importanta reducerii emisiilor, precizeaza ca „nu pledeaza pentru interventie, ci mai degraba pledeaza în favoarea studiilor, pentru a stabili daca astfel de interventii sunt sau nu viabile”.
Dar David Keith, director al initiativei de inginerie a sistemelor climatice din cadrul Universitatii din California si unul dintre principalii experti în geoinginerie solara, considera distinctia „absolut cruciala”. El crede ca, pe masura ce domeniul geoingineriei solare se dezvolta, tot mai putini oameni de stiinta vor ajunge sa se opuna cercetarii geoingineriei glaciare.
GABRIEL TUDOR
Comentarii