Primii oameni care s-au raspândit în America de Nord în timpul ultimei ere glaciare i-au pus pe mamuti în fruntea meniului lor, potrivit unor cercetatori, care au obtinut primele dovezi directe ale dietei acelor oameni preistorici.
Cercetatorii au descifrat dieta unei femei care a trait în urma cu aproximativ 12.800 de ani pe baza indiciilor chimice din oasele fiului ei, ale carui ramasite au fost gasite în sudul statului american Montana. Deoarece copilul de 18 luni era înca alaptat în momentul decesului, oasele sale purtau amprentele chimice ale regimului alimentar al mamei sale, transmise prin intermediul laptelui matern.
Cercetatorii au descoperit ca dieta ei era alcatuita în principal din carne de la megafauna – cele mai mari animale dintr-un ecosistem, cu un accent care era pus pe carnea de mamuti.
Megafauna constituia aproximativ 96% din dieta sa, mamutii reprezentând aproximativ 40%, urmati de elan, bizon, camila si cal, iar mamiferele mici si plantele aveau o contributie neglijabila, informeaza Reuters/ Agerpres.
„Megafauna, în special uriasii mamuti columbieni, le ofereau oamenilor cantitati enorme de carne si grasimi cu continut energetic ridicat. Un singur mamut putea sa întretina o comu-nitate dependenta de copii, femei si batrâni mai putin mobili timp de mai multe zile sau chiar saptamâni întregi, în timp ce vânatorii îsi cautau urmatoarea prada”, a declarat arheologul James Chatters, autor principal al studiului publicat în revista Science Advances.
Mamutii columbieni, „verisorii” elefantilor din zilele noastre, aveau o înaltime de patru metri la nivelul umarului si o greutate de pâna la 11 tone.
Cultura Clovis si extinctia mamutilor
Mama si copilul ale caror oase au fost analizate au facut parte din cultura Clovis, care a existat cu aproximativ 13.000 de ani în urma. Acei oameni foarte mobili si nomazi au fost asociati cu artefacte precum vârfuri mari de sulite din piatra, potrivite pentru uciderea animalelor masive, cutite mari din piatra si unelte de razuit pentru îndepartarea carnii.
Descoperirile întaresc ideea ca oamenii Clovis, ai caror primi reprezentanti au traversat o punte terestra din Siberia pâna în Alaska, se concentrau pe vânarea celor mai mari prazi din habitat, în loc sa caute plante si sa vâneze animale mici.
Aceasta strategie pare sa le fi permis acelor oameni sa se raspândeasca rapid în toata America de Nord si, apoi, în America de Sud – în doar câteva secole, în timp ce urmareau migratiile pe distante mari ale animalelor pe care le vânau.
„Aceste rezultate ne ajuta sa întelegem si extinctia megafaunei de la sfârsitul ultimei ere glaciare, ce indica faptul ca oamenii ar fi putut juca un rol mai important decât s-a crezut pâna în prezent”, a declarat Ben Potter, arheolog la Universitatea Alaska si coautor al studiului.
Populatia Clovis a trait în America de Nord la amurgul Epocii de Gheata, când încalzirea climei a redus habitatele mamutilor si ale altor mari consumatori de plante. Aceste animale erau familiarizate cu pradatori precum felinele cu dinti-sabie, dar nu mai întâlnisera pâna atunci vânatori umani.
„Oamenii din cultura Clovis erau vânatori extrem de sofisticati, cu abilitati perfectionate de-a lungul a peste 10.000 de ani în care au vânat megafauna în stepele ce se întindeau din estul Europei si pâna în Yukon. Ajunsi în America de Nord la sud de gheata glaciara, ei au întâlnit o prada naiva si aflata sub stres ecologic. Punând accentul pe megafauna în dieta lor, acesti nou-so-siti s-au adaugat stresului ecologic, crescând probabilitatea de extinctie a lor”, a explicat James Chatters.
Ramasitele copilului Anzick
Bucati de craniu si alte oase ale copilului numit în mod neoficial „Anzick Boy” (dupa numele cercetatoarei în biologie moleculara Sarah Anzick), alaturi de aproximativ 100 de unelte de piatra si os, au fost descoperite în 1968 într-un vechi adapost de roci prabusite, aflat în perimetrul unei ferme de lânga Wilsall, Montana.
O metoda numita analiza izotopilor stabili a fost utilizata pentru a se determina proportia de proteine din dieta mamei sale, urmarind diferitele forme – izotopi – ale elementelor carbon si azot, care difera doar prin numarul de neutroni din nucleele lor.
„Cu totii suntem facuti din elemente precum carbon si azot, la fel si alimentele noastre”, a declarat specialistul în paleoecologie cu izotopi si coautor al studiului, Mat Wooller, director al Alaska Stable Isotope Facility din cadrul University Alaska din Fairbanks.
Amestecul de izotopi ai acestor elemente poate oferi o semnatura chimica a unui anumit aliment – carne de vita sau mazare, de exemplu – care este încorporat în tesuturile corpului consumatorului. Cercetatorii au estimat ca doua treimi din dieta baiatului proveneau din alaptare si o treime din alimente solide.
Oamenii de stiinta au comparat dieta mamei, asa cum reiese din analiza, cu diverse omnivore si carnivore din aceeasi perioada, inclusiv feline mari, ursi si lupi. Dieta ei seamana cu cea a lui Homotherium, o felina cu dinti-sabie, în prezent disparuta, care vâna mamuti.
James Chatters a precizat: „Stim de mult timp, din dovezi indirecte, ca artefactele culturii Clovis tind sa fie asociate cel mai des cu oasele megafaunei si aceste artefacte pun accentul pe uciderea si prelucrarea prazii de mari dimensiuni.”.
NICUSOR DINCA
Comentarii