Este un lucru evident, cel putin in ceea ce ne priveste: fara aer si apa, viata fiintelor superioare, similare omului si deci bazate pe structura atomului de carbon, n-ar fi posibila. Ceea ce inseamna ca descoperirea, in galaxie, a unor planete avand o atmosfera si resurse de apa sugeraza ca respectivele corpuri ceresti ar putea gazdui si viata. Recenta identificare a unor surse de apa, in stare solida, pe Marte si pe Luna, ii face pe savanti sa creada ca planetele care ar putea gazdui chiar si forme biologice primitive ar fi mult mai numeroase decat se estima pana acum.
Desi nu stim daca viata exista si pe alte planete, in afara Pamantului, cunoastem deja cu certitudine ca sunt trei factori importanti ce sugereaza faptul ca ea ar putea reprezenta un fenomen comun in Univers. In primul rand, elementele chimice care au creat viata pe Terra – hidrogen, oxigen si azot si alte circa 20 de elemente cheie sunt prezente aproape pretutindeni in nesfarsitele spatii siderale iar elementele complexe, bazate pe carbon, par sa se formeze lesne in conditii care ar putea fi comune pe multe planete si sateliti.
Al doilea factor ar fi acela ca viata infloreste intr-o gama larga de conditii extreme (vezi de pilda microorganismele gasite in gheturile arctice sau cele anaerobe, descoperite in pesteri sau sub calota de gheata), ce se regasesc pretutindeni in Sistemul Solar si dincolo de el. In fine, faptul ca primele fiinte vii au aparut foarte de timpuriu in istoria planetei noastre sugereaza ca ele s-ar fi putut dezvolta, mult mai devreme, si pe planete care au o varsta „respectabila”, comparativ cu Pamantul.
Viata nu este o exceptie, ci o regula!
Astazi, gratie progreselor realizate de astronomie, cunoasterea compozitiei chimice a Universului este mult mai precisa decat era in urma cu cateva decenii, cand astronomii inca „bajbaiau”, prin presupuneri si comparatii, speculand asupra modului cum ar putea arata alte planete. Datele transmise de observatorul spatial Herschel, (dispozitiv apartinand Agentiei Spatiale Europene si lansat in spatiu in urma cu cateva luni, pe 14 mai 2009), un demn urmas al „batranului” telescop Hubble, ne vor ajuta, considera expertii, sa patrundem mai bine in chimia cosmica. Astfel, spectometrele aflate la bordul lui Herschel sunt utilizate pentru a analiza lumina venita de la obiectele din galaxia noastra dar si din alte galaxii, oferind cele mai precise masuratori in privinta atomilor si moleculelor implicate in nasterea si moartea stelelor.
De departe, cel mai performant este spectometrul britanic SPIRE, un instrument de nepretuit in determinarea compozitiei, temperaturii, densitatii si masei materiei interstelare din galaxiile invecinate Caii Lactee si din norii stelari din propria noastra galaxie. „Datele obtinute sunt de o calitate excelenta, precizeaza profesorul Matt Griffin de la Universitatea Cardiff, principalul investigator cu ajutorul lui Herschel. Gratie acestui dispozitiv vom putea pune in evidenta prezenta apei in multe locuri din Univers, dar si prezenta unor molecule complexe, indispensabile formarii vietii.
Faptul ca intr-un singur Sistem Solar, cel al nostru, am evidentiat ca exista apa pe trei corpuri ceresti – Terra, Luna si Marte, si ar putea exista si pe alti cativa sateliti ai planetelor gigantice, ca de pilda pe Europa sau pe Titan, ne determina sa credem ca viata in Univers pare sa nu fie o exceptie, un fapt extraordinar si chiar unic, cum se credea pana acum, ci mai curand o regula.
GABRIEL TUDOR
Comentarii