• Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
magazin
Abonamente
Nici un rezultat
Toate rezultatele
vineri, 16 ianuarie 2026
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele
vineri, 16 ianuarie 2026
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele

Prima pagină » Batrânetea lupta dintre genetica si mediu

Batrânetea lupta dintre genetica si mediu

24 ianuarie 2000
in Stiinta
A A

    Daca moartea ne asteapta pe toti la capatul drumului, batrânetea este cea care ne însoteste ultimii pasi. Batrânetea, caracterizata de o degradare progresiva a functiilor vitale si intelectuale, debuteaza o data cu încheierea perioadei de maturitate, când organismele înceteaza a fi capabile de reproducere.
    Daca moartea ne asteapta pe toti la capatul drumului, batrânetea este cea care ne însoteste ultimii pasi. Batrânetea, caracterizata de o degradare progresiva a functiilor vitale si intelectuale, debuteaza o data cu încheierea perioadei de maturitate, când organismele înceteaza a fi capabile de reproducere. Procesul pare a fi generat, natural, din ratiuni de „economie a resurselor”, batrânii, incapabili a mai perpetua viata, devenind, din punctul de vedere al vietii, un balast. Numai ca, atât experienta, cât si realitatea de fiecare zi, ne arata ca nu toti îmbatrânim în acelasi ritm si nici la fel. Unii traim mai mult, altii mai putin, abstractie facând de accidentele exterioare, cum ar fi bolile.    
      Printre factorii care determina si influenteaza procesul de îmbatrânire, senescenta, cercetatorii cred ca recunosc deja factori tinând de regimul de viata, factori de natura sociala, factori tinând de însasi fiziologia organismelor vii si, în fine, factori de natura genetica. De exemplu, un regim de viata „lenes”, cu cheltuieli minime de energie, este de natura a favoriza (împotriva opiniei curente) longevitatea. Cauza: un metabolism mai lent produce mai putini radicali liberi oxidanti, cababili a afecta ADN-ul. În acelasi timp, din punct de vedere social, un individ protejat de societate are sanse mult mai mari de a atinge o vârsta înaintata, decât indivizii izolati, siliti sa se apere singuri de toate agresiunile posibile. Vezi cazul matcii, aparata de stup, a carei durata de viata este înzecita fata de aceea a lucratoarelor ce-si petrec majoritatea timpului în afara stupului, în calatorii solitare dupa nectar. Apoi stresul, peste o anumita limita, scurteaza viata. Proba a fost facuta studiindu-se populatiile de oposum (o specie de rozatoare nord-americane). Daca animalele continentale, amenintate de o multime de predatori, abia traiesc doi ani, îmbatrânind rapid, dar dedicându-se frenetic reproductiei, pentru a asigura supravietuirea speciei, animalele dintr-o colonie gasita pe o insula izolata de continent în urma cu mai bine de 5000 de ani sunt indivizi ce traiesc aproape dublu; în schimb, rata lor de înmultire este înjumatatita. Asadar, ritmul îmbatrânirii pare a fi rezultatul unei anume presiuni a selectiei naturale, pentru care o viata scurta (datorita unui mediu agresiv) se traduce printr-o exacerbare a instinctului de reproducere, care epuizeaza rapid resursele organismului. Si invers. O observatie care ar putea constitui o explicatie pentru diferentele existente între rata natalitatii (ridicata) si durata vietii (scurta) din mediile defavorizate si din tarile subdezvoltate, în raport cu aceea înregistrata în tarile dezvoltate.     
     
         O experienta cu drosofile    
         
         Se pune totusi întrebarea: daca anumite gene comanda îmbatrânirea, cum se explica atunci existenta unor indivizi longevivi, activi pâna la o vârsta înaintata? Pentru a gasi un raspuns, câtiva cercetatori au avut ideea de a urmari câteva generatii de drosofile (niste musculite caracterizate de un ritm înalt de reproductie), eliminând la fiecare generatie ouale depuse de exemplarele tinere, pastrându-le doar pe cele produse de drosofilele mature. Dupa câteva generatii, drosofilele rezultate traiau semnificativ mai mult decât cele „naturale”, dar se maturizau mai lent. Deci exista o gena a longevitatii si ne putem întreba de ce nu a fost ea considerata favorabila evolutiei, nefiind generalizata prin selectie naturala, ramânând o raritate. Explicatia este cât se poate de simpla. Se întâmpla ca unele si aceleasi gene pot avea un comportament diferit, în functie de vârsta individului: unele, favorabile la tinerete, devin sursa de „necazuri” la batrânete. Pentru alte gene, comportamentul este exact invers. Numele sub care este cunoscut acest fenomen, al efectelor multiple si diferentiate, in timp, al uneia si aceleiasi gene, este cel de pleiotropie. Astfel, genele favorabile la tinerete – vârsta maximei fertilitati – au cele mai mari sanse de a se raspândi prin urmasi, constituind caracteristica majoritatii populatiei. În schimb, posesorii unor gene pozitive doar la batrânete, dar defavorabile în prima parte a vietii, daca au reusit sa scape de pericolele induse în tinerete de genele lor „nefavorabile” (având sansa, de exemplu, de a nu întâlni o boala infectioasa la care erau predispusi) vor transmite si urmasilor lor aceste gene, asigurându-le longevitatea; dar, nu arareori, si bolile (genetice) specifice batrânetii. Rezultatul este ca, în mod natural, longevitatea, ca si copiii facuti la batrânete, constituie o exceptie.     
      Tinând seama de toate acestea, moartea, ca accident genetic ancestral, poate fi considerata, mai mult sau mai putin metaforic vorbind, drept mijlocul vietii de a ne scapa de neplacerile batrânetii.    
     

ShareTweet
Articolul precedent

Cum scapam de cutremure si de impostori?

Urmatorul Articol

Psihometrie si spirite inferioare

Articole Similare

Spectacolul cunoasterii

Oaza vibranta

13 ianuarie 2026

Oamenii de stiinta chinezi care s-au scufundat la adâncimi uluitoare în doua...

Spectacolul cunoasterii

Un an al premierelor

28 decembrie 2025

Anul 2025 a adus o serie de evenimente fara precedent, iar momentele...

Spectacolul cunoasterii

NASA a identificat „steaua de la Betleem”?

22 decembrie 2025

De mii de ani, misterioasa „stea de la Betleem” îi fascineaza pe...

Spectacolul cunoasterii

Furnicile se sacrifica pentru a-si salva colonia

15 decembrie 2025

O echipa de cercetatori de la Institutul de Stiinta si Tehnologie din...

Spectacolul cunoasterii

Grasimea viscerala îmbatrâneste creierul!

8 decembrie 2025

Un studiu prezentat recent la congresul anual al Societatii Radiologice din America...

Spectacolul cunoasterii

Colonii umane în tuburile de lava ale Lunii

3 decembrie 2025

Dezvoltarea unor baze umane pe Luna sau pe Marte, a devenit o...

Urmatorul Articol

Sufleu de macaroane

Muschi de vaca la cuptor

Supa italieneasca Minestrone

Comentarii

Articole Noi

Astazi in istorie

8 ianuarie 1297 – Francesco Grimaldi cucereste Monaco

13 ianuarie 2026

Cucerirea orasului Monaco, pe 8 ianuarie 1297 reprezinta unul dintre cele mai...

Citeste mai departe
Blitz

Woody Allen, un „Sagetator” prins între comedie si filosofie

13 ianuarie 2026

Woody Allen este una dintre cele mai prolifice si fascinante figuri din...

Citeste mai departe
Blitz

Muzeul virtual al Sudanului

13 ianuarie 2026

Devastat si jefuit în primele luni ale razboiului care face ravagii în...

Citeste mai departe
Consultatii fara plata

Pentru o inima sanatoasa

13 ianuarie 2026

În fiecare clipa, pe meridianele planetei, se îmbolnavesc nenumarati oameni, din cauze...

Citeste mai departe
Femina Club

Sfaturi de sezon

13 ianuarie 2026

Frigul iernii departe de a fi „prietenul” pielii. Mai degraba poate aduce...

Citeste mai departe
Femina Club

Aripioare de pui cu iaurt

13 ianuarie 2026

1 kg aripioare pui, 300 g iaurt grecesc, 50 ml ulei de...

Citeste mai departe
  • Contact
  • Abonamente

Copyright © 1999 - 2024 Revista Magazin

Nici un rezultat
Toate rezultatele
  • Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
Abonamente

Copyright © 1999 - 2024 Revista Magazin

Acest site foloseste cookies respectand Regulamentul (UE) privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date.