Conform unui studiu de la sf arsitul anului trecut, Podul de uscat numit Beringia s-ar fi format ceva mai t arziu dec at au crezut p ana acum cercetatorii.
O teorie mai veche
Teoria existentei Beringiei nu este at at de noua pe c at pare. In 1590, adica aproape o suta de ani de la descoperirea Lumii Noi de Cristofor Columb, misionarul spaniol Fray Jose de Acosta a produs prima inregistrare scrisa care sugereaza un pod terestru care leaga Asia de America de Nord.
Intrebarea cum au reusit sa migreze oamenii in Lumea Noua a fost un subiect dezbatut pe larg printre g anditorii si teoreticienii timpului sau. Fray Jose de Acosta credea ca v anatorii din Asia au trecut in America de Nord printr-un pod de uscat sau o str amtoare ingusta situata departe la nord.
El era convins ca podul de uscat inca exista in timpul vietii sale. Mai t arziu, exploratorul danez Vitus Bering a condus doua expeditii in str amtoarea Bering, prima in 1724 si a doua in 1741, care au confirmat ceea ce multi oameni care traiesc in Peninsula Chukchi deja stiau. Ca era pam ant si chiar oameni peste apa; oameni care facusera comert si calatoreau peste str amtoarea Bering de mii de ani. Azi, dincolo de expeditii si teorii, existenta Beringiei este acceptata de cercetatori. O mica dezbatere a ramas in privinta momentului in care a aparut Podul Terestru Bering. Un studiu foarte recent, publicat pe 27 decembrie in revista Proceedings of the National Academy of Sciences a ajuns la concluzia ca formarea Podului Terestru Bering care lega Asia de America de Nord a avut loc mult mai t arziu dec at se credea, dar ca probabil oamenii s-au incrucisat la scurt timp dupa ce acesta s-a format.
Cercetatorii au ajuns la aceasta concluzie dupa ce au reconstituit istoria nivelului marii a Podului Terestru de acum 46.000 de ani si au descoperit ca acesta nu a aparut dec at in urma cu aproximativ 35.700 de ani, adica cu mai putin de 10.000 de ani inainte de Ultimul Maxim Glacial (LGM).
Podul de uscat a existat spre sf arsitul epocii Pleistocen (2,6 milioane p ana la 11.700 de ani in urma), o perioada plina de perioade glaciare reci si interglaciare calde. Datele podului de uscat sunt inca dezbatute, unii oameni de stiinta spun and ca a existat incep and cu aproximativ 30.000 p ana la 16.000 de ani in urma. Noile descoperiri sugereaza insa ca cresterea calotelor de gheata, care a dus la o scadere ulterioara a nivelului marii, a avut loc mai t arziu in ciclul glaciar, str amtoarea Bering fiind deschisa si inundata de mai multe ori in perioada cu-prinsa intre 46.000 si 35.700 de ani in urma.
Podul Terestru Bering s-a deschis inainte de LGM (cu 26.500 p ana la 19.000 de ani in urma), c and invelisuri gigantice de gheata acopereau zone mari din America de Nord. In medie, nivelul marii la nivel global a fost cu aproximativ 130 de metri mai scazut in timpul LGM dec at este astazi, ceea ce a ajutat la mentinerea Podului Terestru Bering deschis pentru oamenii migratori si animalele uriase cum ar fi mamutii l anosi, caii si ursii de pestera.
Asta inseamna „ca peste 50 la suta din volumul global de gheata la Ultimul Maxim Glaciar a crescut dupa acum 46.000 de ani”, afirma co-autorul studiului Tamara Pico, profesor asistent de stiinte ale Pam antului si planetelor la Universitatea din California, Santa Cruz. „Acest lucru este important pentru intelegerea feedback-urilor dintre clima si calotele de gheata, deoarece implica faptul ca a existat o int arziere substantiala in dezvoltarea calotelor de gheata dupa scaderea temperaturii globale”. Migratia oamenilor „a inceput probabil in momentul aparitiei Podului terestru Bering, pentru ca el a permis trecerea intre continente”, a mai spus spus Pico.
Autorii studiului mai afirma ca „rezultatele noastre scurteaza fereastra de timp dintre deschiderea Podului Terestru Bering si sosirea oamenilor din Asia in Americi”.
Pe masura ce Pam antul s-a incalzit si calotele sale de gheata au inceput sa se topeasca, Beringia a fost inundata, lucru int amplat cu aproximativ 11.000 p ana la 13.000 de ani in urma, c and a disparut sub str amtoarea Bering.
Pentru studiu, Pico si colegii sai au analizat proportiile izotopilor de azot colectati din sedimentele de pe fundul marii din vestul Oceanului Arctic pentru a intelege mai bine c and str amtoarea Bering a fost inundata cu apa care curgea din Oceanul Pacific. „Lucru interesant pentru mine este ca aceasta ofera o constr angere complet independenta asupra nivelului marii la nivel global in aceasta perioada de timp”, a spus Pico. „Unele dintre istoriile calotei glaciare care au fost propuse difera destul de mult si am putut sa ne uitam la nivelul prognozat al marii la str amtoarea Bering si sa vedem care dintre ele sunt in concordanta cu datele privind azotul”.
De zeci de ani, expertii au dezbatut subiectul pentru a afla cu exactitate c at timp a existat Beringia, iar acest studiu adauga un nou strat la ceea ce a devenit un subiect controversat legat de momentul in care au ajuns primii oameni in Lumea Noua.
Daca teoria aceasta este valabila, atunci, primii colonizatori sositi dupa 1492, anul in care Columb a descoperit America, trebuie sa se fi int alnit cu urmasii primilor oameni migrati din Asia pe pam antul Americii cu zeci de mii de ani inaintea lor.
GEORGE CUSNARENCU
Comentarii