In trecut arheologii obisnuiau sa dezveleasca mumiile in fata publicului, un show care distrugea o buna parte a istoriei culturale egiptene. Acum, ei folosesc tomografia computerizata (TC) pentru a scana non-invaziv mumiile si a scoate la iveala misterele care le inconjoara.
Fata ascunsa a lui Nebiri
Recent, o echipa internationala de cercetatori a reconstituit fata si creierul unei mumii egiptene vechi de 3.500 de ani, descoperind o tehnica unica de imbalsamare, transmite Agerpres preluand LiveScience. Este vorba despre capul si cateva vase care contin organele interne, toate bine conservate, dupa cum afirma specialistii. Ramasitele ar apartine unui demnitar egiptean pe nume Nebiri care a trait in vremea faraonului Tutmes al III-lea (1479-1425 i.Hr.).
Nu e prima oara cand se vorbeste despre ea, mumia lui Nebiri a devenit faimoasa acum doi ani cand a fost diagnosticata cu cea mai veche afectiune cardiaca cronica! Mumia, sau mai exact ce a ramas din ea, deoarece atat mormantul din Valea Reginelor cat si ea au fost profanate si distruse in perioada Antichitatii, a fost descoperita in anul 1904 de egiptologul italian Ernesto Schiaparelli, ramasitele fiind acum gazduite la Muzeul Egiptean din Torino. Demnitarul egiptean trebuie sa fi avut „intre 45 si 60 de ani cand a murit”, este de parere Raffaella Bianucci, bioantropolog in cadrul sectiei de medicina legala a Universitatii din Torino.
Folosind un tip de TC si tehnici moderne de reconstructie faciala, cercetatorii au reusit aproximarea structurii faciale a celui care ar fi fost Nebiri. Adica un barbat cu nas proeminent, cu maxilare puternice, sprancene drepte si buze moderat de groase. Scanarile cu tomograful au scos la iveala faptul ca fesele de „impachetare”, tratate cu diferite substante, au fost introduse peste tot in capul demnitarului, in nas, urechi, ochi si gura.
Capul mumificat al lui Nebiri a atras atentia pentru ca este rezultatul unei „impachetari perfecte”, dupa cum au explicat Bianucci, Charlier si colegii lor intr-o lucrare publicata in revista Forensic Science, Medicine and Pathology.
O fasa suplimentara a fost introdusa in gura pentru a umple cavitatea bucala si tocmai prin aceasta „impachetare meticuloasa a creat o bariera pentru a proteja corpul de colonizarea insectelor” este de parere Bianucci. Dar cercetatorii au mai descoperit ceva, un amanunt oarecum intrigant: o mica gaura in structura osoasa cunoscuta sub numele de platoul cribriform, care separa cavitatea nazala de creier. Se banuia sau pana acum se stia ca acest orificiu era folosit pentru extragerea creierului inainte de mumificare. Numai ca in cazul lui Nebiri, creierul nu a fost scos!
Ce poate insemna asta? Cercetatorii sunt de parere ca orificiul cu pricina ar fi fost folosit pentru „a introduce fasa de in in craniu” si, intr-adevar, pe tomografie se vad fragmente de fese de in in tesutul cerebral deshidratat. In acel moment de la reconstructia fetei lui Nebiri, la modelarea computerizara a creierului sau nu a mai fost decat un pas. Folosind datele rezultate in urma tomografiilor, oamenii de stiinta au reusit sa realizeze o reconstructie 3D a suprafetei creierului, ceea ce le-a permis sa reconstituie tesuturile moi sau modificate de alterarile postmortem.
Cum stim ca e vorba de Nebiri?
Una sunt presupunerile si alta sunt certitudinile. Cand e vorba de mumii de o asemenea vechime, din care exista pastrat doar capul, se pune intrebarea: de unde stim cu exactitate ca este vorba despre Nebiri sau nu cumva despre altcineva? Aici, cercetatorii au cateva explicatii, dar nu si un raspuns cert: in 2010 analizele ADN au identificat un cuplu de mumii format din Yuya si Thuya ca fiind strabunicii faraonului Tutankamon (singurul faraon a carui mumie a fost identificata fara dubiu), or acest cuplu ne-regal prezenta o tehnica de imbalsamare a capului similara cu cea din cazul Nebiri.
Astfel, „am putut sa consolidam argumentul ca Nebiri a fost parte a elitei inalte”, declara principalul autor al lucrarii, Robert Loynes, din cadrul Centrului KNH pentru bioegiptologie medicala de la Universitatea Manchester din Anglia. Si totusi, de unde stim ca era Nebiri sau nu un alt demnitar inalt? Intrebare fara raspuns. Doar analogii. „Acest cap conservat este un exemplu rar de tratament funerar de rang inalt aplicat in cazul unui individ care nu era rege la inceputul celei de a 18-a dinastii… Este o descoperire care precede evolutiile din perioada tarzie a celei de a 18-a dinastii sau din a 19-a si a 20-a in ceea ce priveste faraonii, reginele si rudele lor”, crede Loynes.
Oricum ar fi, noua cercetare aflata undeva la rascrucea dintre antropologie legista si osteo-arheologie, deschide noi posibilitati pentru studiul mumiilor. Ramane doar sa mai descoperim si persoanele reale din spatele acestora.
GEORGE CUSNARENCU
Comentarii