Daca vorbim numai despre Europa, civilizatia din Valea Dunarii este cea mai veche civilizatie cunoscuta. Ea a existat pe parcursul a doua mii de ani, intre 5500 si 3500 i.Hr., undeva in zona Balcanilor, acoperind o suprafata vasta, cuprinsa intre ceea ce este azi nordul Greciei pana in Slovacia (de la sud la nord) si Croatia pana in Romania (de la vest la est). Un savant german, Harald Haarmann, sustine ca in aceasta zona s-a nascut si cea mai veche scriere din lume.
Au existat multe civilizatii de-a lungul istoriei, unele mai dezvoltate decat altele, dar doar cateva au lasat in urma lor si o scriere. Nici despre civilizatia din Valea Dunarii n-am fi stiut multe daca ea nu ar fi avut scrierea proprie si dovada acestui lucru sunt celebrele tablite de la Tartaria in Romania. Descoperite intr-o perioada tulbure a istoriei tarii noastre, tablitele au fost scoase la lumina in vara anului 1961 de arheologul Nicolae Vlassa. Aflat in localitatea Tartaria Gura Luncii (judetul Alba) pentru sapaturi, el descopera un mormant stravechi care, la prima vedere, nu prezenta nimic iesit din comun, numai ca, dupa excavarea osemintelor si a diverselor obiecte, Vlassa gaseste si trei tablite de lut neobisnuite.
O descoperire epocala care arunca o lumina noua chiar asupra istoriei stravechi a stramosilor nostri. Tablitele au fost datate in jurul anului 5500 i.Hr., iar simbolurile gravate in lut, potrivit lingvistului german Harald Haarmann apartin unei limbi vechi, care inca nu a fost descifrata, si sunt cea mai veche scriere din lume. Si alti cercetatori sustin ca insiruirea de simboluri reprezinta cea mai veche scriere descoperita vreodata, ea fiind anterioara celei sumeriene din Mesopotamia si chiar a tablitei Dispilio, care a fost datata ca fiind din anul 5260 i.Hr. Alti arheologi cred ca aceasta scriere reprezinta doar o serie de figuri si simboluri geometrice. Aceste semne, care sunt denumite simbolurile Vinca, au fost gasite in mai multe situri arheologice, de-a lungul regiunilor din Valea Dunarii, ele fiind inscrise pe ceramica, figurine si pe alte artefacte de lut din acea perioada. Implicatiile acestor descoperiri sunt imense, nu doar pentru ca demonstreaza ca civilizatia din Valea Dunarii a precedat toate civilizatiile cunoscute astazi, dar si pentru ca vorbesc si despre originile stramosilor nostri care au trait pe aceste locuri, inaintea sosirii invadatorilor de diferite neamuri, cum scrie si Valentin Dimitriuc in cartea Intamplari cu istoria nationala. In plus, dovada tablitelor este completata de mii de artfecate care au fost descoperite in zona.
La apogeu, civilizatia din Valea Dunarii a jucat un rol important in sud-estul Europei, nu doar prin dezvoltarea unui sistem de scriere, a unei arhitecturi moderne, dar si prin dezvoltarea unor abilitati, precum torsul, tesutul, prelucrarea pieilor, confectionarea unor articole de imbracaminte, dar si obiecte din lemn prelucrat, lut si piatra, inventand chiar si roata. O civilizatie cu o puternica structura economica, religioasa si sociala.
Sursa de controverse
De peste 50 de ani, tablitele de la Tartaria suscita o serie de controverse. Cercetatori straini, ca David Whipp, Boris Perlov sau Iovan Todorovici, sunt de parere ca simbolurile care apar pe artefacte prezinta prima scriere a lumii, iar Marija Gimbutas era de parere ca inscrisurile gasite pe tablite fac parte din ceea ce numea „vechea scriere europeana”.
Sa amintim ca descoperirile de la Tartaria fac parte dintr-o cultura neolitica mult mai vasta, numita Vinca, care s-a dezvoltat intre anii 5500 si 4500 i.Hr. pe teritoriul de astazi al Serbiei, Romaniei, Ungariei, Bulga-riei si Greciei. La acea vreme era cea mai evoluata societate tribala de pe continent. Initial, arheologi sarbi si romani au presupus ca tablitele nu sunt mai vechi de 2700 i.Hr., dar pentru ca nu au putut fi datate cu carbon datorita compozitiei lor, ele au fost datate prin asocierea cu ramasitele umane descoperite in acelasi loc. Astfel vechimea tablitelor de la Tartaria este impinsa la incredibila data de 5300 i.Hr., in conditiile in care primele scrieri mesopotamiene dateaza din anii 3500-3300 i.Hr., anuland teoria conform careia tablitele de la Tartaria ar fi fost aduse aici in urma contactelor comerciale cu sumerienii. Totusi, parerea conform careia acestea ar prezenta prima scriere din lume nu este unanima. Unii le denigreaza in totalitate sustinand ca sunt doar niste mazgalituri fara sens sau ca ele sunt copiate dupa civilizatia sumeriana mai avansata, desi decalajul intre cele doua culturi este de un mileniu!
Aceeasi ignoranta naste reactii virulente si atunci cand se dovedeste ca leaganul civilizatiei nu s-ar afla pe Tigru si Eufrat, ci pe Dunare. Dovada este oferita de cultura Cucuteni. Existenta ei a luat prin surprindere intreaga comunitate arheologica mondiala care ignora faptul ca o astfel de cultura complexa s-a dezvoltat in spatiul carpato-danubian, desi primele artefacte fusesera gasite acum mai bine de 100 de ani. S-a admis, intr-un final, ca stravechea cultura Cucuteni implinea aproape toate criteriile de a fi considerata prima civilizatie adevarata a lumii, chiar cu cateva sute de ani inainte de Sumer sau Egipt, cu exceptia unuia singur: lipsa unui sistem de scris. Iata cum tablitele de la Tartaria pun verdictul pe care multi cercetatori s-au codit sa-l dea.
GEORGE CUSNARENCU
Comentarii