In ciuda optimismului manifestat, in urma cu decenii, de oamenii de stiinta, privind gasirea unei solutii alternative la actualii combustibili conventionali, deocamdata rezultatele n-au fost pe masura asteptarilor. Nici energia eoliana, nici cea solara nu s-au dovedit eficiente, comparativ cu formele de energie consacrate produse in hidrocentrale sau turbocentrale. Lipsa de constanta a vanturilor si a Soarelui fac ca aceste energii sa dea un randament scazut si este evident ca nu ne putem bizui pe ele, in eventualitatea epuizarii totale a resurselor de combustibili, singura speranta ramanand folosirea in continuare a fortei apei sau atomului. Si totusi, un proiect revolutionar ne ajuta sa credem ca intr-o zi ne vom lua energia de la inaltimea norilor…
Vantul care bate la nivelul solului sau la cateva zeci de metri inaltime n-ar putea asigura niciodata necesitatile energetice ale unei metropole moderne, nici chiar de-ar fi inconjurata de centrale eoliene. Dar curentii de aer care circula la altitudini mult mai ridicate ar putea produce suficienta energie pentru alimentarea mai multor metropole!
Un potential energic „absolut fenomenal”
Primul studiu riguros asupra puterii curentilor de aer de mare inaltime, care a fost intreprins luandu-se in calcul necesitatile orasului New York, unul dintre cele mai „electrofage” din lume, estimeaza ca deasupra metropolei, la inaltimi de 3000-5000 sau chiar 10.000 metri exista vanturi suficient de puternice pentru a acoperi un necesar de o suta de ori mare decat cel al orasului, la momentul de fata. Spre deosebire de centralele eoliene de la sol, care asigura mai putin de 1 kilowatt pe metru patrat acoperit, o centrala inaltata intre nori, la o altitudine de cativa kilometri, ar putea atinge 16 kilowati pe metru patrat!
Aerul de acolo reprezinta un vast rezervor potential de energie, inconstanta vanturilor incetand aproape definitiv sa mai fie o problema. Iar vestea si mai buna e ca resursele cele mai importante de curenti de aer de mare altitudine se afla chiar deasupra celor mai mari consumatori energetici – regiunea litorala a Chinei si coastele de est si de vest ale Statelor Unite. „Potentialul este absolut fenomenal, spune Christine Archer, de la Universitatea Chico, California, coautoare a studiului mentionat. Nu va fi o solutie magica, in stare sa rezolve toate problemele energetice ale omenirii, dar este clar ca energia eoliana de mare altitudine va juca un rol important in viitor.”
Ideea nu este noua, fiind expusa de scriitorul utopic John Etzler, inca din 1833. Acesta dorea sa extinda aplicatiile puterii vantului la mari inaltimi, cu ajutorul zmeelor. Etzler pornea tot de la premisa ca o crestere in viteza vantului, data de altitudine, poate duce la o sporire a energiei mecanice. Iar savantii din zilele noastre au ajuns la concluzia ca vanturile de mare altitudine bat mai puternic, sunt distribuite aproape uniform pe in-treaga suprafata a planetei si mai usor predictibile decat vanturile de la suprafata. Ei au avansat doua proiecte privind exploatarea puterii curentilor de aer de mare inaltime.
Primul vizeaza construirea unei centrale electrice printre nori, care sa genereze curent si sa il trimita spre Pamant, prin intermediul unui conductor. Al doilea proiect implica realizarea unui fel de „zmeu” urias, care transmite energia mecanica la nivelul solului, unde generatoarele o transforma in electricitate. Teoretic, ambele variante pot fi functionale dar se pare ca va fi acordat mai mult credit celei dintai. Directorul firmei Magenn, care a realizat deja prototipurile acestor inventii, Barry Monette, sustine ca primele doua „centrale din nori” vor fi puse in functiune la inceputul anului viitor, deocamdata la o inaltime de doar 500 metri, pentru a verifica fiabilitatea dispozitivelor.
GABRIEL TUDOR
Comentarii